Oltchim, "gaura neagră" a economiei româneşti

După ce "a înghiţit" credite pentru retehnologizare în valoare de 371 de milioane de euro, combinatul continuă să producă pierderi pe bandă rulantă.

Pentru colosul Oltchim Râmnicu Vâlcea, ultimii 20 de ani n-au însemnat altceva decât un lung şir de finanţări, scutiri de la plata TVA sau a altor taxe, ori garanţii de stat pentru credite externe.

În toată această perioadă, compania a fost condusă de directorul Constantin Roibu. După un program de investiţii în valoare de 371 milioane de euro întins pe durata a 13 ani, bani proveniţi din credite de retehnologizare garantate în general de stat, Oltchim continuă să producă pierderi.

Dimpotrivă, compania a continuat să se scufunde într-o adevărată groapă financiară, din care nu se văd soluţii de ieşire: de peste patru ani, Oltchim Râmnicu Vâlcea nu mai reuşeşte să obţină profit net, ba nici măcar nu a putut achita creditele externe garantate de stat.

Datoriile pe care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) trebuie să le recupereze de la Oltchim depăşesc, în prezent, 540 milioane de lei, adică sunt de 15 ori mai mari decât capitalul social al combinatului.

Societatea a înregistrat pierderi din activitatea sa de bază, constant, în ultimii trei ani. Potrivit rezultatelor oficiale publicate pe pagina de internet a Bursei de Valori Bucureşti, combinatul de produse petrochimice a înregistrat, între 2008 şi 2010, pierderi din exploatare de 311 milioane de lei.

Numai în 2008, în plină creştere economică, Oltchim a avut pierderi de 77 de milioane de lei. Asta în timp ce companiile străine concurente ale sale, precum Borsodchem (Ungaria) sau Anwil (Polonia) obţineau profituri în valoare de zeci de miloane de euro.

Creditorul AVAS nu a actualizat datoria

Întrebat despre demersurile făcute de AVAS pentru recuperarea creanţei statului asupra Oltchim, Mircea Ursache, cel care a condus instituţia până în octombrie 2009, precizează că Autoritatea a avut un titlu executoriu asupra combinatului, pentru recuperarea datoriei. Aceasta a rămas însă fără obiect, după ce guvernul Tăriceanu a aprobat, în 2006, conversia datoriilor Oltchim în acţiuni.

Ulterior, în urma declanşării, de către Comisia Eu ropeană, a unei investigaţii pri vind legalitatea acestei iniţiative, con siderată ajutor de stat pentru Oltchim, guvernul Tăriceanu s-a răzgândit şi a abrogat, la sfârşitul anului 2008, ordonanţa prin care aprobase conversia. De atunci, AVAS nu a mai întreprins niciun demers concret de recuperare a datoriilor, nici măcar după ce Comisia Europeană a închis investigaţia.

Surse din cadrul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului susţin că datoria Oltchim este de 508,5 milioane lei, plus penalităţi. Nu ar exista însă elemente noi cu privire la recuperarea acestei sume. Privatizarea pare a fi singura soluţie rămasă pentru Oltchim şi singura şansă ca statul să mai recupereze datoria de la combinatul petrochimic vâlcean, spun spe cialiştii în economie.

IEŞIREA LA SUPRAFAŢĂ

Decizia, la mâna ministrului economiei

Nu este acceptabil ca Oltchim Râmnicu Vâlcea să înregistreze pierderi după încheierea procesului de retehnologizare, cu atât mai mult într-un an de creştere economică, cum a fost 2008, susţine fostul preşedinte al AVAS, Mircea Ursache.

"Eu aş comanda un audit extern care să arate dacă există răspundere managerială pentru aceste performanţe negative. În baza acestui audit, aş putea lua măsura schimbării, dacă e cazul, a echipei manageriale, inclusiv a iniţierii acţiunii în răspundere", precizează Ursache.

În momentul de faţă, AVAS este doar creditorul Oltchim. Puterea de decizie îi revine ministrului economiei, Ion Ariton, deoarece instituţia pe care o conduce este acţionar la Oltchim în numele statului român, cu o participaţie de 54,79%. Alţi acţionari semnificativi mai sunt compania germană PCC SE (15,78%) şi Nachbar Services (11,92%).

"Eu aş comanda un audit extern, care să arate dacă există răspundere managerială pentru performanţele negative.“ MIRCEA URSACHE fost preşedinte al AVAS