Binecunoscutul anunţ privind majorarea salariilor a avut efecte neaşteptate pe piaţa economică a României. O parte din analişti au aplaudat, o altă parte au hulit, iar unii au fost neîncrezători. Însă, o postare pe Facebook aruncă în aer toate calculele. Da, salariile se vor majora cu 56%, dar până în 2021
Ca sa fiu foarte clară, (scrie Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii n.r.) deși aveam senzația că s-a înțeles şi că e logic: creșterile salariale ale bugetarilor, cu 56 la suta in medie, sunt exact cum scrie în programul de guvernare, pe următorii 4 ani. Nu vom avea situaţii în care salariile sub 4.000 lei, care se dublează, pe medie, să depășească salariile care sunt acum în plată la 7.000. Sunt praguri clar delimitate de la o clasă la alta. De altfel, observ că rugămintea ca anexa cu salariile din Armată și Ordine publică să nu fie dată presei până nu devine finală ca urmare a negocierilor a rămas doar deziderat și a „scăpat” în presă. De acolo oricine poate vedea cum se calculează salariile până în 2021. Cu precizarea că anexa nu e finală, până nu avem acordul final cu sindicatele și nu se aprobă în parlament. P.S. Cine are neclarități poate citi programul de guvernare”.
În oglindă aducem aminte declaraţia dată la România TV de doamna ministru Vasilescu: „Până la pragul de 4.000 lei salariile se dublează, după 4.000 lei este o creştere cu 45% a salariilor, iar după pragul de 7.000 lei sunt creşteri, dar nu foarte mari”.
O creştere salarială este necesară, dar nu oricum
Datele economice sunt clare. Evoluţia consumului populaţiei a crescut, respectiv cifra de afaceri pentru comerţul cu amănuntul s-a majorat în ianuarie 2017 cu 6,4%, faţă de ianuarie 2015, în schimb veniturile statului au scăzut, în ianuarie cu 5,7%. Conform estimărilor guvernamentale, consumul ar fi trebuit să crească cu 7,2%. Aceste cifre au fost intuite de mulți politicieni.
Primul politician care a încercat să arunce o rază de lumină în acest melanj fost preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care a declarat ieri că nu a avut o discuţie cu ministrul Muncii, dar: „Cred că în discuţie ar fi trebuit o precizare pentru opinia publică: aceste majorări de salarii bănuiesc că nu vor fi făcute dintr-o dată, pentru că evident bugetul nu cred că poate să le susţină. Bănuiesc că dânsa a discutat cu Ministerul de Finanţe pentru a vedea posibilităţile şi ştiu că, iniţial, când noi am discutat încă din legislatura trecută despre un proiect de lege de salarizare unică, am convenit că acest lucru se va face etapizat, în aşa fel încât, evident, efortul să poată să fie susţinut de buget”.
Într-un amplu articol pe această temă realizat de revista Capital se consemnează: „Legea salarizării are „defectul” de a nu putea fi aplicată într-o singură fază. Așa că, deoarece se aplică etapizat pe 3 - 4 ani, este vital ca legea să conțină pentru fiecare etapă anexele cu nivelul de salarizare pentru fiecare sector în anul respectiv de tranziție. Din acest motiv, devine obligatorie stipularea sumelor bugetate pe fiecare an de aplicare a legii, stabilind astfel clar calendarul majorărilor. În privința legilor anuale, este necesară stabilirea unui algoritm care trebuie să fie menționat în corpul legii unitare. Propunerea specialiștilor este ca aceste legi să fie construite conform principiului: „funcția aflată cel mai departe de salariul șefului beneficiază de cea mai semnificativă creștere”, respectiv în fiecare an, fiecare salariat poate atinge un anume procent din 100% posibil, ca exemplu: 75% în anul I, 90% în anul II, 100% în anul III”.
Din păcate, de câteva zile ministrul Muncii nu a făcut nicio precizare lăsând lumea să viseze la salarii ca în Vest, de la 1 iulie şi abramburind analiştii economici. Până şi Ministerul de Finanţe, prin Biroul de presă, nu a vrut să comenteze economic afirmaţiile inițiale ale ministrului Muncii.
Reduceri salariale
Deocamdată asistăm la o reducere de salarii. Printr-un ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Bogdan-Nicolae Stan, inspectorilor de la anti-fraudă fiscală le va fi diminuat sporul de suprasolicitare psihică de la 25% la 5% din salariu, începând cu data de 1 martie 2017.
Cităm din ordin: „În construcţia bugetară pentru anul 2017 nu s-au alocat fonduri care să susţină acordarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihică, până la nivelul maxim prevăzut de lege (25% din salariul de bază), de care au beneficiat inspectorii antifraudă în anii precedenţi. Fondul total bugetar aprobat pentru anul 2017 repartizat aparatului propriu al ANAF s-a diminuat cu 4,62 puncte procentuale, reprezentând un procent de 95,38% din execuţia anului 2016”. În ciuda acestei situaţii, conducerea ANAF a apreciat necesitatea menţinerii acestui spor în cuantum de 5 % din salariul de bază, pentru inspectorii din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, precum şi a sporurilor acordate pentru orele suplimentare efectuate, în cuantum de 75%.
De la scosul pe gură până la pusul în practică e cale lungă
Cristian Demeţeanu este co-proprietar al unei firme private de construcţii cu peste 60 de angajaţi. L-am întrebat dacă ar face faţă anunţatelor majorări salariale ale bugetarilor? „ La sumele care s-au anunţat, nu putem face faţă. Nu vom putea ţine pasul. La noi, un muncitor, în medie, are salariu de 2.500 lei, imposibil să-i dublez salariul în luna iulie. Eu nu cred că se va întâmpla aşa ceva. De la scosul pe gură, la pusul în practică e cale lungă. Noi şi aşa ne confruntăm cu exodul oamenilor calificaţi în Germania, din acest motiv am crescut salariile şi şi aşa ne luptăm pe piaţă cu zilieri, fără firme, fără ingineri, care nu dau garanţii, dar cer bani puţini, alte măriri nu avem cum să facem”.
„Angajații noștri se uită la cei din «grădina statului»"
Lucia Lenciu, preşedintele Asociaţiei „Grădiniţa Aşchiuţă”: „Acest anunţ este o catastrofă, dacă este adevărat. Toti angajaţii noştri se uită la cei din „grădina statului”. La 1 iulie copiii sunt în vacanţă. Noi avem 14 angajaţi şi avem 40 de copii la grădiniţă şi 30 la afterschool. În sistem, o îngrijitoare are 1.400 lei, da, merită o majorare salarială, dar nu aş avea cum să-i dublez suma. Prima decizie pe care va trebui să o luăm este să majorăm taxele, dar şi aici avem probleme. Noi avem grădiniţa în Berceni, lumea se uită şi la 50 de lei în plus la taxe şi îşi duce copilul in altă parte. Ca să putem mări salariile, vom începe să tricotăm, să facem căciuliţe pentru copii, să căutăm sponsorizări…”