Statele membre au trimis deja o primă listă de proiecte pentru planul financiar promovat de președintele Comisiei Europene. Unii oficiali europeni privesc România drept un competitor slab în „bătălia” pentru fonduri.
În timp ce unele țări și proiecte au mai multe șanse de a fi incluse în programul Juncker, altele sunt din start mult mai slab cotate. Un exemplu din a doua categorie este România, potrivit unui director din cadrul DG Trans, Directoratul pentru Transporturi din cadrul CE. „Planul Juncker presupune o schemă foarte complexă. Or, România nu a reușit să absoarbă nici fondurile structurale, ce se bazau pe un mecanism destul de simplu, așa că este greu să ne gândim că ar putea duce la capăt un proiect prin schema Juncker”, a declarat oficialul european, pentru EVZ, în cadrul unui seminar organizat de Centrul pentru Jurnalism European.
Oficial, România primește însă la aceeași întrebare un răspuns echidistant din partea responsabilului european pe sectorul Transporturi: „Ca orice alt stat, poate primi finanțare prin planul Juncker dacă are proiecte viabile, care pot atrage investitori. La fel spun oricărei alte țări membre”, a declarat, pentru EVZ, Violeta Bulc, comisarul european pentru Transporturi.
Afirmații iresponsabile
Întrebat de EVZ despre afirmația radicală a directorului din cadrul DG Trans, Eugen Teodorovici, ministrul pentru fonduri europene, a spus că este „iresponsabilă”. În schimb, potrivit ministrului, a recunoscut că România, cu gradul de absorbție de circa 52% din fondurile europene pentru exercițiul 2007 – 2013 (și numai 58% pe Transporturi), se află deocamdată pe ultimul loc în UE. Planurile sale vizează însă atragerea a nici mai mult nici mai puțin de 80% din fonduri până la final de an.
Ce este planul Juncker?
Planul presupune realizarea unor proiecte ce implică atragerea de investitori și de finanțatori și, în cele din urmă, de garanții de la Comisia Europeană, așa încât proiectele să poată fi creditate mai ușor de bănci. De exemplu, un proiect care are nevoie de o finanțare de 700 de milioane de euro ar trebui să dispună de fonduri de pornire de circa 100 de milioane de euro, urmând ca restul de 600 de milioane să fie atrase de la bănci. Dacă băncile sunt reticente, atunci poate interveni Comisia Europeana. Prin Banca Europeană de Investiții, Comisia poate garanta băncilor că, dacă nu își recuperează integral investiția (de exemplu, investiția într-o autostradă nu va fi recuperată prin taxa pe acea autostradă), atunci le va despăgubi cu circa 100 de milioane de euro, din cele 600 pe care acestea le pun la dispoziția investitorului. Atunci, băncile pot începe să finanțeze. Este drept, cel puțin în materie de infrastructură rutieră, România are experiență aproape de zero în a convinge investitorii.
Dezvoltare a economiilor sau „prioritățile UE”?
Însă și țări cu o experiență mai mare ca a României pot întâlni bariere în program, ceea ce nemulțumește statele membre. Chiar dacă planul Juncker a fost conceput ca un impuls pentru relansarea creșterii economice se pare că, de fapt, va fi promovat „interesul european”, adică vor fi finanțate cu predilecție proiectele de interconectare a țărilor din UE. De exemplu, pentru a dezvolta turismul, Croația vrea să construiască o autostrada către Dubrovnic, ce urmează însă o rută „contrară interesului european”.
„Autostrada ar conecta diferite puncte din țară, ocolind practic un alt stat european, ceea ce este exact contrar logicii după care se conduce UE”, a spus directorul DG Trans mai sus menționat. La rândul său, Irlanda, care are patru autostrăzi ce pleacă din coasta de est a insulei către vest, ar dori să obțină bani pentru o autostradă care traversează coasta vestică, de la Atlantic, unde, bineînțeles, nu se învecinează cu niciun alt stat european. Deci, niciun interes european deservit.
Etapele planului Juncker
● statele membre au depus o listă cu proiectele cu care ar dori să participe la program
● vor urma discuții între Comisie și statele membre pe aceste proiecte, pentru a se da consistență proiectelor și a vedea cât sunt de viabile
● potrivit oficialilor europeni, majoritatea proiectelor depuse până acum nu au la bază un aranjament financiar pentru finanțare, deci nu sunt încă în fața de a putea solicita garanșia UE
● în final, instituția care va decide ce proiecte sunt selectate va fi partenerul financiar al CE, Banca Europeană pentru Investiții
Planul Juncker, în cifre
● În cadrul planului, Banca Europeană pentru Investiții va capacita 5 miliarde de euro
● Garanția oferită de UE va fi de 16 miliarde de euro
● Schema financiară, care angrenează atât investitori privați, cât și bănci și fonduri de la buget, poate avea un factor de multiplicare a investițiilor puse la dispoziție de BEI și UE de 15
● Prin urmare, se poate ajunge la o valoarea totală a investițiilor de 315 miliarde de euro
● Perioada de derulare a planului este de trei ani
Cele mai importante proiecte depuse de România
● Autostrada Montana (Iași – Borș)
● Reabilitatea coridorului de cale ferată Vicșani – Giurgiu
● Centura Bucureștiului
● Autostrada Danubius – prin Bucureşti, Alexandria, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Lugoj, Timişoara, Arad, Nădlac
● Patru tronsoane de metrou