DOSARUL SĂPTĂMÂNII. Jorj Unciuleanu, admistrator al firmei Hunter’s Company, a trimis sub apă doi tineri fără a le asigura și echipamentul necesar la adâncimi mai mari de 35-40 de metri. Fostului șef al Portului Constanța a fost interesat doar să pună mâna pe un eventual contract de 500.000 de euro
Scafandrii Cristian Zărafu și Cătălin Ispas au murit sub apă, în septembrie 2010, fără echipamentul necesar care să le asigure supraviețuirea, vinovat de decesul lor fiind, conform unei decizii a instanței, Jorj Unciuleanu cel care îi angajase pe cei doi constănțeni să coboare după vasul “Medy”. Nava se scufundase pe 1 septmebrie la șase mile în larg travers de Tuzla, iar Unciuleanu dorea să pună mâna pe un contract de jumătate de milion de euro, conform apropiaților victimelor, pentru scoaterea combustibilului din cargo. Trupul neînsuflețit al lui Cătălin Ispas a fost găsit de-abia pe data de 13 decembrie, în timp ce corpul lui Cristian Zarafu a fost descoperit zece zile mai târziu, în sala mașini a navei “Medy”. Marius Nastasia, magistrat la Judecătoriei Constanța, a decis în luna februarie că Unciuleanu este vinovat de moartea celor doi tineri pentru că i-a trimis neachipați, iar firma sa, Hunters Company, un mic magazin de articole de pescuit și vănătoare, nu avea licență pentru operațiuni de scafandrerie la mare adâncime. Condamnarea primită este de trei ani și este cu suspendare, atât familiile victimelor, cât și condamnatul au făcut recurs. În plus, Unciuleanu va trebui să achite despăgubiri de 140.000 de euro în contul familiilor celor două victime.
În jurul orei 15.00, în cadrul Dosarului "Români în sclavie", evz.ro va publica un material din care veți afla numărul de români care trăiesc în condiții de sclavie, conform unor estimări internaționale.
În rechizitoriu, procurorii au constatat că Unciuleanu „a dispus ca victimele (n.r. Dumitru Cristian Zarafu şi Cătălin Valeriu Ispas) să intre în interiorul epavei scufundate a navei Medy şi în sala motoare, nu a asigurat scafandru de securitate şi medic sau asistent medical, nu a asigurat şi stabilit un şef de scufundare pentru activitatea desfăşurată şi nu a verificat dacă scafandrii folosiţi în activitatea de scufundare erau atestaţi şi aveau controlul medical anual“.
Miza: jumătate de million
După scufundarea navei turcești “Medy, era nevoie de o primă constatare a cauzelor scufundării pentru stabilirea asigurării și scoaterea combustibilului din apă pentru a nu afecta mediul. Hunter’s Company, administrată de Jorj Unciuleanu, a fost societatea care a ajuns să desfășoare operațiunile de scufundare. Singura problemă era că srl-ul nu avea echipamente pentru a trimite scafandri la o adâncime așa de mare unde apa era foarte rece. Suma ce putea fi primită de Unciuleanu, de la o firma de asigurare din Marea Britanie, era cuprinsă între 50.000 de euro și 500.000 de euro, după informațiile oferite de rudele lui Zarafu și Ispas.
„De la Căpitănie nu se obţin aprobări pentru scufundări decât prin Unciuleanu. Practic dacă nu colaborezi cu Hunter’s nu poţi trăi. Nimeni nu îţi dă aprobări pentru a face scufundări. Este o adevărată mafie", acuză Vasile Cozma, administratorul unei societăți de profil. Acuzaţiile sale sunt confirmate şi de reprezentanţii Autorităţii Navale Române în cazul deceselor lui Zarafu și Ispas. „Din câte am fost informaţi noi aseară, au plecat cu nava fără să ne informeze nici pe noi, nici Poliţia de Frontieră, fără să ceară vreo aprobare", a declarat - imediat după producerea incidentului de pe Mendy - Paul Brânză, directorul Autorităţii Navale Române.
Contractele lui Hunter's
Până la incidental de după scufundarea navei Medy, Unciuleanu a primit în condițiile suspecte mai multe contractele de ranfluare:
- Scoaterea din adâncuri a navei “Karim 1”. Aceasta se scufundase în portul Constanţa, lângă docul plutitor al companiei „Sorena".
- Ranfluarea împingătorul “Harghita" din portul Bechet
- Scoaterea remorcherului „Cisnădie", scufundat în dana 88 a portului Constanţa.
- Nava „Mamaia" a fost scoasă la suprafaţă în portul Sulina.
I-a tratat ca pe niște sclavi când i-a trimis sub apă
Zarafu și Ispas au murit pentru că Unciuleanu nu s-a deranjat să le asigure echipamentul de supraviețuire la o adâncime de 40 de metri. Cei doi tineri nu aveau experiență prea mare în astfel de operațiuni așa că au riscat la indicațiile patronului de la Hunter’s Company. Vasile Cosma ne explică greșelile repetate ale lui Unciuleanu care au dus la decesul scafandrilor.
- Firma Hunter trebuia să aibă cinci scafandri angajaţi pentru a putea realiza o astfel de operaţiune. Societatea lui Unciuleanu nu avea nici măcar scafandri propii, cei doi dispăruţi lucrau ca şi colaboratori.
- Trebuia să existe cel puţin comunicare audio cu cei doi scafandri. Ba mai mult se impunea şi monitorizare video dacă se pătrundea în interiorul navei. În realitate nu a existat nici cea mai mică legătură cu cei doi.
- Scufundarea la o adâncime de 40 de metri implică echipamente speciale şi un amestec suraoxigenat azot-oxigen în buteliile cu care se făcea operaţiunea. Concentraţia de azot-oxigen se face cu instalaţii speciale. Nu a existat absolut niciun fel de echipament. Scafandrii au intrat cu un ametec banal de oxigen în butelii.
- Acţiunea trebuia să fie comandată de la suprafaţă de un scafandru cu experienţă. Nu a existat aşa ceva.
„În mod evident, încălcarea acestor norme are legătură directă cu decesul celor doi scafandri, fiind o dovadă a vinovăţiei reprezentanţilor acestei societăţi care au comandat, coordonat şi dispus scufundarea din data de 9 septembrie 2010”, apreciază Cătălin Filișan, avocatul familiilor celor două victime. Acuzațiile lui Cosma sunt confirmate și de reprezentanții Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Constanţa care au aplicat mai multe amenzi societăţii comerciale Hunter`s Company SRL și au descoperit că:
- că activitatea de scufundare a celor doi „s-a desfăşurat fără a se verifica de către persoanele răspunzătoare de organizarea şi coordonarea acestei activităţi dacă toţi scafandrii implicaţi în scufundare au capacitatea corespunzătoare în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă".
- Hunter`s Company SRL nu a stabilit pentru numiţii Ispas şi Zarafu, prin fişa postului, atribuţiile şi răspunderile ce le revin acestora în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, corespunzător funcţiei exercitate.
- la data evenimentului din 09.09.2010, între SC Hunter`s Company şi ARSVOM (nr. Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare) nu a existat o coordonare a acţiunilor în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor profesionale şi nu au cooperat în vederea implementării prevederilor privind securitatea şi sănătatea în muncă, având în considerare natura activităţilor şi nu şi-au coordonat acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor la locul de muncă.
- - Inspecţia Muncii a mai spus că „fişele de instruire individuale ale numiţilor Ispas Cătălin Valeriu şi Zarafu Cristian Dumitru nu au fost puse la dispoziţia organelor de cercetare, putându-se aprecia că cei numiţi anterior nu au fost instruiţi suficient şi adecvat asupra activităţilor desfăşurate de SC Hunter`s Company SRL".
- Hunter`s Company SRL nu a întocmit lista internă pentru acordarea echipamentului individual
- Hunter`s Company SRL nu a desemnat şi nu a instruit lucrători care să aplice măsurile de prim ajutor
- nu a asigurat efectuarea controlului medical prin serviciul medical de medicina muncii pentru victimele evenimentului din data de 09.09.2010, Ispas Cătălin Valeriu şi Zarafu Cristian Dumitru.
- asigurătorul nu a întocmit fişa de identificare a factorilor de risc profesional pentru locul de muncă în cadrul căruia şi-au desfăşurat activitatea Ispas Cătălin Valeriu şi Zarafu Cristian Dumitru
Averea lui Unciuleanu, sub sechestru
Instanţa a menţinut măsurile asigurătorii dispuse, până la concurenţa sumelor de 285.182,52 de euro şi 16.220 de lei, asupra următoarelor bunuri imobile aparţinând lui Unciuleanu: teren în suprafaţă de 10.000 mp, situat în extravilanul localităţii Agigea, teren în suprafaţă de 50.000 mp, situat în extravilanul localităţii Agigea, teren în suprafaţă de 10.000 mp, situat în extravilanul localităţii Agigea, teren în suprafaţă de 10.000 mp, situat în extravilanul localităţii Agigea, teren în suprafaţă de 126 mp şi imobil (spaţiu comercial), compus din construcţii cu suprafaţa desfăşurată de 166,10 mp, situate în Constanţa. Decizia judecătorului Marius Nastasia nu este definitivă, ea putând fi atacată la Curtea de Apel Constanţa.