Gheaţa pentru petrecerile din cluburi sau pentru seratele ambasadelor pe timp de vară e produsă la foc automat într-o hală de lângă Bucureşti.
Lui Adrian Popescu, un afacerist de 40 de ani, îi place mult gheaţa. Nu din vreo pasiune pentru Polul Nord sau ceva de genul ăsta. Ci pentru că a folosit-o într-o afacere care, după şapte ani de investiţii, abia acum a început să-i aducă satisfacţii. Inspirat de nişte italieni - care, după ce au tras cu o fabrică de gheaţă timp de vreo 30 de ani, au reuşit să o vândă cu 18 milioane de euro - Adrian Popescu a zis că e loc de gheaţă produsă industrial şi la el acasă. Aşa că a deschis o fabrică la Mihăileşti, în Giurgiu. Pe o căldură de te topeşti, pe lângă hala unde sunt vreo zece maşini din care mai picură prin găleţi, Popescu vorbeşte despre gheaţă ca despre ingineria spaţială. Vorbeşte de tehnologie, despre dedurizarea apei pe care o ia din pânza freatică de la ţară, despre osmoză şi costuri ce se calculează în funcţie de cum urcă temperaturile în termometru.
Un business prins din mers "E complicat rău cu asta, oamenii nu înţeleg... Mi-am ales şi eu o afacere... E nenorocire că ne omoară cu canicula asta. E cererea mare şi nu facem faţă", spune Adrian Popescu, adăpostindu-se la umbra unei maşini frigorifice. Nu aduce cu directorul de fabrică tipic. E îmbrăcat doar în pantaloni scurt, seamănă cu mai toţi bucureştenii topiţi de căldură prin curte. În condiţiile astea, Popescu explică: atunci când a intrat în business-ul cu gheaţă - după mai multe aventuri cu magazine şi o firmă de plasare de forţă de muncă în Italia - a zis şi el că e simplu, că scoate rapid profit. Că nu e mare scofală. Au trecut şapte ani, însă, şi abia acum cică a început să se aleagă ceva-ceva de toată treaba. A fost greu, zice, mai ales că era ceva nou şi românii nu prea aveau încredere. În plus, nimeni din ţară nu ştie cum să seteze, regleze exact sau să repare maşinile americane de făcut gheaţa de la fabrica lui Popescu, dacă acestea cedează. Aşa că a cam prins toată şmecheria din mers. Acum se laudă că face un cub special, pe care-l numeşte gourmet, alimentar, dintr-o apă purificată, care cică nu se topeşte atât de repede, de parcă ar sfida legile fizicii.
10 tone pe zi "Ce e totuşi mare filosofie să îngheţi apa şi s-o vinzi?", s-au întrebat destui când Popescu le trecea pragul, acum şapte ani şi le propunea afaceri. "Era un produs nou, era multă fugăreală. Mi-am mai luat şi pungi de gheaţă în cap, mă mai făceau escroc, ziceau: "Ia, uite, au ajuns să vândă şi gheaţa!". A fost foarte greu să-mi fac o reţea de clienţi", spune Popescu. Dar se pare că afacerile cu gheaţă nu au resimţit criza deloc. Chiar şi iarna, fabrica de gheaţă de aici vinde cam 25-30% din cât vinde vara. Pe zi, acum, scoate cam 10 tone. Un kilogram se vinde cam cu 2 lei pe piaţă. Cumva simbolic, Popescu îşi calculează timpii de afacere nu pe semestre, ci în funcţie de temperatură. Zice: "Până când temperatura ajunge pe la vreo 25 de grade, se cam dublează vânzările. După 34-35 de grade se triplează şi după 35 de grade, gata, nu poţi să mai ţii cont de cât poţi vinde, nu mai ai cum calcula, chiar nu mai ai cum să ştii cât vinzi de fapt", spune patronul fabricii de gheaţă. De la fabrica lui cumpără şi cluburi cunoscute. Cum ar veni, fiţele de pe acolo se răcoresc cu gheaţă făcută din pânza freatică de la Mihăileşti. Apoi, clienţi mai sunt baruri din centrul istoric, saloanele de nunţi, botezuri. "Cam 95% din centrul vechi, dacă nu au maşinile lor de făcut gheaţă, de la mine iau", se laudă Popescu. Şi, uneori, mai primeşte câte un telefon de la Ambasada SUA, de exemplu. A dus chiar acum, de Ziua Americii, gheaţă pentru petrecerea de 4 iulie, susţine Adrian Popescu.
Vise cu gheţari Patronul fabricii a intrat pe nişa asta, iniţial, pentru că nu avea "nimic de făcut". Acum cică n-ar vrea să facă altceva. Din câte descrie, ar avea legătură cu faptul că, faţă de alte produse, te mai poţi juca cu gheaţa. Mai e loc de ceva creativitate. Apoi Popescu pune pe el o ditamai geaca de iarnă, deşi afară sunt peste 35 de grade. Intră înfofolit bine în hala frigorifică, unde sunt -18 grade permanent. Ridică la pungile cu cuburi, deschide cutii. Arată un păhăruţ translucid. "Am brevetat şi shot-uri, pahare de gheaţă, de 40 de mililitri, în premieră mondială, invenţia noastră!", zice. "Chiar eu le-am conceput forma. Apa o iau de aici, nu poţi să le faci dacă nu ştii secretul. Eu l-am găsit noaptea, pe la ora 2, acum vreun an! Rezistă gheaţa asta şi până la 30 de minute cu băutura în ea. Merg flambate cu absint în ele, rezistă până la 50 de secunde aşa. Le-am făcut chiar şi centru de greutate special, dai cu ele pe jos şi sar ca Hopa-Mitică!", descrie, entuziast, Adrian Popescu obiectul. Apoi, dincolo de păhăruţe, Popescu a mai avut o viziune cu gheaţă. Dacă-i ies socotelile, zice că, poate la anul, deschide primul bar de gheaţă din România. Cum a mai văzut el "pe afară". Şi poate aduce şi bucăţi din vreun gheţar din ţările nordice. Pe care să le sculpteze un artist, să stea românii la un pahar de vorbă.
PAŞII FRIGULUI
Cum apar cuburile din pahar
Procesul tehnologic pentru cuburile alimentare începe cu prepararea apei timp de 15 minute înainte de răcire. Un aparat special prepară apa 15 minute "pe verticală", scoate impurităţile - "practic injectează apa de jos în sus", din câte explică patronul. Apa vine din pânza freatică de la Mihăileşti, dintr-un puţ de mare adâncime. În prima fază, fiind de proastă calitate, apa trece printr-un proces de dedurizare - eliminarea din apă a sărurilor de calciu şi de magneziu, care dau apei duritate. "Aparatul, dedurizatorul, reduce de la 22 de grade - o apă foarte dură -o aduce la 4 grade. Apoi intervine osmoza - proces de difuziune a uneia sau a mai multor substanţe (dintr-o soluţie) printr-o membrană permeabilă sau semipermeabilă, n.r. - care are rol bacteriologic al mineralelor şi care aduce apa la 0,05 maxim de duritate. Aşa că apa din care se face gheaţa e chiar mai bună decât unele ape minerale!", crede patronul fabricii de gheaţă. După preparare, apa este îngheţată în maşinile din hala de producţie, acolo i se dă şi forma cubului. Apoi, când este gata, gheaţa este mutată în hala frigorifică, unde este depozitată la -18 grade Celsius, până la transport.