Un om care vrea să protesteze cu mărunţiş la vreo benzinărie din Bucureşti ar putea să se simtă cam singur. O alimentare de 5,9 lei nu deranjează pe nimeni.
Mai greu e să strângi destule monede de cinci sau zece bani, pentru că protestul la benzinărie decurge rapid şi fără incidente. Iar, dacă vrei "să scuipi" în rezervor doar vreun litru de combustibil, îţi trebuie o punguţă destul de discretă, abia o simţi în buzunar. Însă, pentru o alimentare serioasă, de câteva sute de lei, va trebui să umbli şi câteva ore până aduni suficient metal. În plus, va trebui să cobori din maşină cu sacul.
Sursele de monede sunt destul de rare în perioada contemporană, cea a vânzătoarelor care n-au să dea rest la nimic. Puteţi apela însă în continuare cu încredere la covrigării, aşa mi-a recomandat un protestatar "profesionist". După două sau trei opriri s-ar putea să vă faceţi plinul.
Nu-i aglomerat la pompe
Pentru că am mers pe varianta unei alimentări discrete, este absolut suficientă contribuţia colegilor. Se strâng rapid câteva turnuleţe de bani, totalizând 7,5 lei. Îi va încasa o benzinărie din apropierea Gării de Nord, inclusă cu o zi în urmă pe "lista neagră" care circulă pe internet. Ajungem acolo la ora programată.
La câţiva zeci de metri de ieşirea din benzinărie, doi tineri şoferi dau declaraţii. Par pe jumătate furioşi, pe jumătate amuzaţi de rolul de "revoluţionar" al banilor mărunţi. Nu-i aglomerat deloc la pompe. Singura problemă e să struneşti bine furtunul, astfel încât să nu ajungă prea multe picături în rezervor. Cifrele de pe ecranul alăturat abia se târăsc până la un impresionant 5,9 lei. La casă e un băiat oarecum amuzat de situaţie. Desface punga pe tejghea şi se pune pe numărat: grupează câte cinci bani, apoi câte zece bani şi, în câteva zeci de secunde, termină. Nu s-a protestat prin benzinăria asta, cel puţin el n-a încasat mai mult mărunţiş decât de obicei. Se pare că bucureştenii nu se prind prea uşor în "hora protestelor". Până la urmă, cu o alimentare toţi suntem datori.
"Îşi bat joc de noi, pe mine asta mă revoltă"
Bogdan Alexandru Simedrea, din Hunedoara, are 22 de ani, trăieşte din micul lui atelier auto, unde repară spoilere şi face schimb de ulei, şi a participat la ambele proteste care au avut loc săptămâna trecută în Deva şi în Hunedoara. Tânărul spune că mica lui afacere va fi afectată de preţurile tot mai mari ale carburanţilor: mai puţini kilometri parcurşi de clienţii lui înseamnă mai puţine operaţiuni care i se cer la atelier. Dar nu acesta e principalul motiv care l-a făcut să protesteze.
"Îşi bat joc de noi, asta mă revoltă. Au mai fost creşteri de preţuri din 2000 încoace, dar după fiecare creştere preţurile s-au stabilizat pentru perioade mai lungi de timp. În ultimele luni însă au fost creşteri după creşteri, iar principalul vinovat pentru faptul că nu a prevăzut şi prevenit această situaţie e premierul Emil Boc. La final de lună, eu rămân cu 700-800 de lei. Orice scumpire la benzină, indiferent cât de mică sau mare, în România e folosită ca pretext pentru a scumpi până şi pâinea cu 10%-20%. Toţi suntem şi vom fi afectaţi de scumpirea carburanţilor. Trebuie făcut ceva", consideră tânărul.
Proteste mai ample
În opinia lui Bogdan, dacă scumpirile nu vor înceta, protestele românilor ar trebui să fie şi mai ample şi să capete şi alte forme, cum ar fi blocarea tuturor benzinăriilor sau alimentarea doar de la cele care nu fac parte din lanţurile marilor companii de profil.
"Participanţii la proteste ar trebui însoţiţi şi de inspectori de la Protecţia Consumatorului. Am păţit de câteva ori ca angajaţii benzinăriilor să blocheze pompele, lucru abuziv, în opinia mea. În plus, am prieteni care spun că unele benzinării fură la pompă. De exemplu, în talonul maşinii scrie clar că rezervorul are 55 de litri şi când au făcut plinul contorul pompei arăta 63 de litri", conchide Bogdan.
LUPTA VIRTUALĂ
Îndemnul la solidaritate al unui şofer pensionar
Constantin Borţoi este unul dintre "veteranii" luptei împotriva scumpirii benzinei. Are 70 de ani, este din Piteşti, şi-a luat permisul acum patru decenii, iar zilele trecute şi le-a dedicat răspândirii mesajelor mobilizatoare către adresele cunoscuţilor sau ale câtorva zeci de redacţii de ziare. Spre deosebire de alţii, îşi asumă demersul fără teamă de eventuale "represalii".
Mesajul e menit să-i atingă pe mulţi şoferi la coarda sensibilă. "Haideţi să nu ne mai lăsăm fraieriţi, luaţi peste picior şi chiar călcaţi în picioare de benzinarii miliardari şi să le oferim reacţia noastră unită şi fermă. În zilele de luni 17, marţi 18 şi miercuri 19 ianuarie, SĂ NU INTRE NIMENI ÎN NICIO BENZINĂRIE. Numai astfel vom influenţa, chiar forţa, ca preţul benzinei şi al motorinei să scadă. S-a întins prea mult coarda!", se arată în începutul scrisorii.
Mai departe, se face referire inclusiv la evenimentele de acum 21 de ani: "Amintiţi-vă de decembrie 1989 şi acceptaţi să fim din nou uniţi!!! Fiindcă se poate şi trebuie!". Cei care nu au de gând să se alăture demersului sunt acuzaţi că fac jocul benzinarilor. "Indiferent şi tacit, vor susţine spirala scumpirilor de carburanţi, care poate ajunge chiar şi la 7 lei pe litru", se avertizează în cuprinsul mesajului.
Există şi un postscriptum, adresat autorităţilor, care sunt îndemnate să nu închidă ochii la "înţelegerea tacită" dintre companiile petroliere.
Motivele domnului Borţoi
Ce l-a împins însă în luptă pe domnul Constantin Borţoi? "Pentru că lucrez mult cu calculatorul şi mă documentez mai ales pe probleme economice şi juridice, ca om afectat şi revoltat de nedreptăţile şi prafurile aruncate în ochii prostimii în privinţa «motivelor» scumpirii car buran ţilor, aflând despre provocarea ca în zilele de 17, 18 şi 19 ianuarie să nu cumpărăm benzină, am conceput această «chemare », pe care am difuzat-o, ore întregi, şi la zeci de redacţii din ţară. Pe care am adresat-o, în primul rând, tuturor persoanelor cărora le cunosc adresele de email. Adică, câtorva sute, şi cu rugămintea, cum rezultă din text, de a face demersuri similare. Pentru ca acţiunea să reuşească. Oricum, menţiunile de la P.S. ar trebui să fie înţelese şi de conducătorii ţării, guverna ţii, dar şi de comentatori, an alişti şi alţi spe cialişti", explică şoferul. "Cine va ignora apelul nu numai că nu ar fi solidar, pentru o cauză (...) care nu poate suporta amânare, dar va susţine spirala scumpirilor." CONSTANTIN BORŢOI, şofer
SCHIMBARE DE PLAN
Benzinăriile, boicotate timp de trei zile
Protestele de zilele trecute par să fi fost simple hărţuieli. "Tăvălugul" virtual, la care a contribuit inclusiv "veteranul" Constantin Borţoi, a fixat pentru adevărata revoltă zilele de 17, 18 şi 19 ianuarie. Iar şoferii din afara Capitalei par să fie, şi de această dată, "motorul" protestelor.
După ce vinerea trecută, sute de conducători auto au paralizat, timp de aproximativ o oră, activitatea mai multor benzinării din Sibiu, Iaşi, Deva, Constanţa şi Cluj-Napoca, proteste similare sunt anunţate şi pentru acest sfârşit de săptămână. Astfel, clujenii nemulţumiţi de creşterea preţului la carburanţi sunt aşteptaţi joi în centrul oraşului pentru o nouă rundă de proteste. Iar la Deva, următoarea acţiune este programată pentru vineri, de la ora 16.30, locul de întâlnire al protestatarilor fiind parcarea magazinului Real.
Şi la Timişoara au circulat pe internet mesaje de mobilizare împotriva companiilor petroliere, însă, e drept, pentru protestele care ar urma să aibă loc în zilele de 17,18 şi 19 ianuarie.
Protestele cu mărunţiş, "împrumutate" din Occident
Acest tip de proteste n-a fost inventat în România. Avem de-a face cu o adaptare a unor practici destul de vechi pentru occidentali. Iar autorităţile unor state vest-europene au luat chiar măsuri pentru a se proteja de metodele de încetinire a încasărilor: în Marea Britanie, spre e xemplu, nu este acceptată plata cu mărunţiş peste o anumită sumă. Se întâmplă însă astfel de lucruri atunci când cetăţeanul nu se mai simte reprezentat în lupta cu abuzurile unor corporaţii, explică sociologii.
EFECTE POZITIVE
Poluare redusă cu 6.000 kg de CO2 pe zi
Centrul Capitalei este traversat de 8.000 de maşini pe oră, potrivit estimărilor Poliţiei Rutiere, iar un protest de trei zile, în care şoferii din Capitală ar renunţa la maşini, ar avea un efect benefic, în primul rând la nivelul reducerii emisiilor de dioxid de carbon, oxid de azot şi alte particule, arată ecologiştii. Mai ales că, potrivit directorului de comunicare al Asociaţiei "Mai Mult Verde", Anamaria Bogdan, astfel de emisii, în cantităţi mari, produc iritarea şi lezarea căilor respiratorii şi favorizează formarea ploilor acide şi a smogului. Asta, în condiţiile în care o maşină de tip SUV, care consumă multă benzină, produce emisii de aproape 400 grame de CO2 pe kilometru, în timp ce, la o maşină hibrid, emisiile sunt de 100 de grame de CO2 pe kilometru.
"Dacă aplicăm această medie la 1.000 de maşini care nu ar circula într-o zi, în Bucureşti, ar rezulta o economie de 240.000 de grame de CO2/km, adică 240 de kilograme", potrivit acesteia. "Astfel, la 1.000 de maşini care parcurg fiecare 25 de kilometri într-o zi rezultă: 1.000 x 25 x 240 = 6.000.000 de grame de CO2 care nu ajung în atmosferă în acea zi, adică 6.000 de kilograme", mai arată Anamaria Bogdan. Mai mult, dacă ar folosi transportul în comun, o persoană care merge cu maşina 1 km într-o zi şi are o amprentă de carbon în funcţie de maşină (de la 100 la 400 de grame), şi-ar reduce amprenta la 28 g/km, potrivit "Mai Mult Verde". (Oana Dan)