Decizia Rusiei de a interzice importurile de vaci și carne de vită din țara noastră atrage atenția asupra neputinței autorităților în fața evazioniștilor, dar și a luptei dintre Bruxelles și Moscova.
Până ieri, comuna Chinteni din județul Cluj era cvasianonimă. Acum, este celebră în toată lumea, deoarece unul dintre locuitori a vândut o vacă abatorului Agro Invest din Bistrița-Năsăud. Abatorul a trimis probe la laborator, unde s-a stabilit că există suspiciunea că animalul suferea de Encefalopatie Spongiformă Bovină (ESB), mai cunoscută ca „boala vacii nebune”. Ulterior, Organizația Mondială a Sănătății Animalelor (OIE) a retras României statutul de țară liberă de această boală, la mai puțin de o lună de la acordare.
Acarul Păun
Folosind acest pretext, Rusia a interzis importurile de bovine, carne și preparate din carne de vită, în contextul în care România nu mai exportă de ani buni asemenea produse către gigantul estic, după ce inspectorii ruși care au vizitat fermele și abatoarele noastre au conchis că nu îndeplinim standardele lor de calitate. Autoritatea Sanitar- Veterinară (ANSVSA) vorbește de un caz atipic, fiind vorba de o modificare genetică, și nu de unul care să genereze o epidemie, deci să pună în pericol efectivele din ferme.
Alerte de acest tip apar frecvent, însă, de multe ori, așa cum a fost situația și în cazul scandalului cărnii de cal, producătorii români devin vinovații de serviciu.
„Miză uriașă”
Se pare însă că miza acestei decizii excede granițele țării, fiind vorba mai degrabă de încă o mutare strategică a Rusiei în războiul comercial cu Uniunea Europeană. Decizia Moscovei vine după ce Consiliul UE a decis să interzică importurile din Crimeea, ca urmare a alipirii acesteia la Rusia, și a semnării unor acorduri istorice, care vor permite Kievului și Chișinăului să exporte masiv în spațiul comunitar.
Totodată, peste numai câteva zile, respectiv 10 iulie, va avea loc o ședință specială în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, în cadrul căreia se va discuta cererea Uniunii Europene ca Rusia să fie obligată să ridice interdicția privind importurile de carne de porc din statele membre. „Miza este uriașă. Toate țările s-au coalizat împotriva Rusiei, iar acum rușii vor putea motiva menținerea interdicției prin faptul că un stat membru, în speță România, nu îndeplinește standardele”, a declarat pentru EVZ președintele Federației Pro- Agro, Alex Jurconi.
Povestea vacii „nebune” a lui Broască
Acest caz atrage atenția și asupra incapacității autorităților de a controla fraudele și evaziunea. Animalul bolnav a fost cumpărat de Vasile Goga, un bărbat cu domiciliul în satul Deușu, din comuna clujeană Chinteni, care locuiește fără forme legale în alt sat, potrivit autorităților locale. Poreclit de consăteni „Broască”, Goga este cunoscut ca samsar de animale.
Ajuns la abator, animalul cumpărat de Broască a fost testat. Când s-a descoperit că era bolnav, pe fir au intrat autoritățile, care au trimis probe și la un celebru laborator din Londra, iar carnea a fost distrusă. Deocamdată, nu se știe dacă animalul provine din import sau dintr- o fermă românească, potrivit președintelui ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu. Situația a fost cauzată de faptul că medicul veterinar din Chinteni, Ioan Cristea, e posibil să fi acoperit o fraudă cu crotalii.
Animalele sunt înregistrate și primesc un crotaliu pentru a putea fi oricând identificate. „Există informații că animalul care avea crotalul cu un anumit număr, abatorizat la data de 30 aprilie 2014, a fost de fapt abatorizat cu șase luni în urmă. Aici vrem să vedem ce s-a întâmplat şi dacă nu cumva e vorba despre o fraudă cu subvenţii pentru animale”, ne-au declarat surse din cadrul Poliției. Contactat de EVZ, medicul veterinar a susținut că întreaga poveste „este o prostie”, după care a închis telefonul în momentul în care a fost întrebat de crotalul animalului abatorizat la Bistrița.
Suspiciuni de fraudă
Șeful ANSVSA nu a dorit să comenteze această situație, până când ancheta cu privire la caz nu va fi finalizată. Mănăstireanu ne-a confirmat că au intrat pe fir și alte instituții ale statului, astfel că nu ar fi exclus să vedem o nouă anchetă a DNA cu privire la fraudele cu subvențiile plătite de APIA, în baza registrelor ANSVSA. (a contribuit Mihai Șoica)