Parlamentul Lituaniei a impus, joi, o stare de urgență mai strictă în privința invaziei Ucrainei de către Rusia, limitând dreptul la libera exprimare și la reuniune pașnică. Noua legislație permite poliției să îndepărteze accesul la un mijloc de presă timp de până la 72 de ore pentru „dezinformare”, „propaganda de război” și „incitare la ură”.
Stare de urgență se înăsprește în urma invaziei Rusiei din Ucraina. Legislația, în vigoare cel puțin până pe 20 aprilie, permite poliției să îndepărteze accesul la un mijloc de presă timp de până la 72 de ore pentru „dezinformare”, „propaganda de război” și „incitare la ură” legate de invazie, anunță parlamentarii.
Parlamentul din Lituania a înăsprit starea de urgenţă din cauza invaziei ruse în Ucraina
În total, 71 din cei 117 membri ai parlamentului au votat în favoarea legii, care nu avea nevoie decât de o majoritate simplă pentru a fi adoptată.
Această moțiune limitează posibilitatea de a spune că „Putin este grozav” în reuniunile (publice) și de a răspândi propagandă de război și dezinformare. Cred că nimeni din această sală a parlamentului nu este interesat să aibă această otravă determinarea și voința poporului lituanian de a ajuta Ucraina ,a declarat prim-ministrul Ingrida Simonyte membrilor parlamentului.
Președintele Lituaniei a declarat, la 24 februarie, starea de urgență la câteva ore după ce Rusia și-a început invazia, spunând armatei țării NATO să se desfășoare de-a lungul granițelor sale cu Rusia și Belarus.
Această țară a declarat stare de urgență în urma invaziei Rusiei din Ucraina
Preşedintele Lituaniei, ţară membră a NATO, a decretat starea de urgenţă la 24 februarie, la câteva ore după ce Rusia şi-a început invazia, şi a desfăşurat armata la graniţele cu Rusia şi Belarus.
O țară de 2,8 milioane de locuitori, Lituania - care împărtășește granițele cu Rusia și Belarus, precum și cu partenerii UE și NATO, Polonia și Letonia - a declarat stare de urgență până pe 10 martie.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a semnat decretul prin care se impune starea de urgență în micul stat baltic NATO și UE, fost condus de sovietici, după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Scopul stării de urgență este de a aborda amenințarea gravă la adresa securității publice... ca răspuns la posibile tulburări și provocări care implică forțe militare la scară largă din Federația Rusă și Republica Belarus, a declarat biroul președintelui într-un comunicat. afirmație.
Potrivit prim-ministrului lituanian Ingrida Simonyte, mișcarea oferă autorităților mai multă flexibilitate pentru „răspunde la orice urgență de infrastructură sau securitate cibernetică”.