Statuie a zeiţei Nemesis, descoperită la Alba Iulia

Arheologii din Alba Iulia au făcut o nouă descoperire spectaculoasă cu ocazia săpăturilor arheologice care se desfăşoară în zona unde s-a aflat Castrul Roman Apulum. Este vorba despre o statuie din marmură a zeiţei Nemesis, păstrată într-o stare foarte bună şi de o calitate artistică ce o situează între cele mai valoroase piese din această categorie, descoperite în Dacia Romană.

Statuia a fost descoperită în aceeaşi incintă în care, în ultimele două săptămâni, au mai fost scoase la lumina zilei un altar votiv şi un basorelief din marmură, confirmându-se astfel faptul că avem de-a face cu un templu dedicat zeiţei Nemesis. "Calităţile artistice ale statuii sunt deosebite. Pe lângă expresivitatea feţei şi elementele foarte exact redate ale anatomiei corpului şi ale îmbrăcăminţii avem şi atribuitele care însoţesc această zeitate. Este vorba despre grifon - acel animal fantastic cu corp de leu şi cap şi aripi de vultur - plasat la piciorul drept al zeiţei. De asemenea, un alt atribut era acel "meta" sau "tignum". Este unitatea de măsură cu care se măsurau păcatele celor judecaţi de zieţa Nemesis, ca zeiţă a răzbunării. Zeiţa e deosebit de adorată de gladiatori şi de războinici, pentru că toate aceste categorii considerau că dacă nu o îmbunează pe această zeiţă riscă să fie sacrificaţi în timpul luptelor sau în timpul jocurilor de gladiatori", a explicat directorul adjunct al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Constantin Inel.

Cea mai importantă descoperire

Arheologul a mai precizat că întregul loc sacru, prin elementele care îl compun, reprezintă cea mai importantă descoperire din ultimul deceniu pentru oraşul roman Apulum. "Este cea mai importantă descoperire din ultimul deceniu din punctul de vedere al faptului că întregul loc sacru, acest templu, prin cele trei piese care îl definesc - statuia, basorelieful şi monumentul dedicat zeităţii - definesc un templu destul de rar întâlnit în castre, nu numai ca templu dedicat zeiţei Nemesis, ci ca şi caracter de clădire cultică foarte rar întâlnită în castrele de legiune şi cu atât mai mult în cele de trupe auxiliare. Reiterăm ideea existenţei încă a cel puţin unui templu, Templum horologiarum de la Catedrala Catolică, şi posibil ca pământul să mai păstreze încă urme şi din alte asemenea locuri sacre. Poate chiar cele dedicate lui Mithras, pentru că ştim că în anii 1921-1922, când s-a ridicat Catedrala Ortodoxă, pe acel teren au fost descoperite mai multe plăcuţe, basoreliefuri, dedicate zeului Mithras. Deci, din acest punct de vedere, importanţa descoperirii este de prim nivel şi, pentru ultimii zece ani o putem clasa ca cea mai importantă", a declarat Constantin Inel.

CITIŢI ŞI: Noi descoperiri arheologice în Cetatea Alba Carolina | VIDEO