Promovată cu mare tam-tam în toamna anului trecut, înainte de campania electorală, măsura reducerii contribuțiilor sociale cu 5 puncte procentuale nu și-a atins scopul declarat de a crește angajările și încasările bugetare

Intens promovată de Guvern ca o măsură-șoc menită să ajute mediul de afaceri, să creeze noi joburi care să crească încasările la buget, reducerea contribuțiilor de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale se aplică deja de patru luni. Este un termen suficient pentru a vedea ce efecte a avut această decizie în economia reală.

Pentru a contura efectele reducerii CAS, EVZ a stat de vorbă cu oameni de afaceri și cu reprezentanți ai salariaților. Concluziile acestora sunt că această măsură nu a adus o creștere a numărului locurilor de muncă, însă a permis fie majorarea salariilor unor angajați, fie creșterea profiturilor altor firme, fie compensarea unor creșteri ale fiscalității precum taxa pe stâlp.

Și mai mulți români fără locuri de muncă

„Reducerea CAS stimulează crearea de locuri de muncă, va crește gradul de conformare voluntară la plata contribuțiilor și, implicit, va reduce presiunea pe bugetele de asigurări sociale, sănătate, șomaj etc”, declara, la începutul lunii noiembrie a anului trecut, Cristian Socol, consilierul premierului Victor Ponta. 

În septembrie, în statisticile oficiale figurau 461.822 șomeri, numărul acestora a urcat cu circa 7.000 de persoane în prezent

De altfel, cifrele oficiale arată că, în loc să scadă, numărul șomerilor a crescut după luna septembrie 2014. Astfel, dacă în septembrie în statisticile oficiale figurau 461.822 șomeri, numărul acestora a urcat cu circa 7.000 persoane, ajungând la 468.849 șomeri.

„Tehnic, nu există vreo modificare la nivelul numărului de contracte de muncă. În Registrul General de Evidență a Salariaților variațiile sunt nesemnificative”, comentează, pentru EVZ, Bogdan Hossu, președintele Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa. Potrivit acestuia, singura măsură care a influențat lefurile mici a fost majorarea salariului minim. În rest, reducerea CAS „a fost un efort național fără creșterea numărului locurilor de muncă, a salarizării personalului și fără alte beneficii”, precizează liderul sindical, afirmând că cele care au avut de câștigat au fost multinaționalele care exportă un profit mai mare.

Munca la negru, preferată de patroni

Pe de altă parte, reprezentanții oamenilor de afaceri remarcă și avantajele măsurii puse în practică începând cu 1 octombrie 2014. Conform estimărilor lui Florin Pîrvu, vicepreședinte al Consiliului Național al IMMurilor (CNIPMMR), aproximativ jumătate din banii disponibili după reducerea contribuțiilor sociale au fost distribuiți anajaților prin majorări salariale, având în vedere faptul că, în ultimii doi-trei ani, majoritatea lefurilor au fost înghețate sau au avansat în ritmul inflației. Restul de 50% din suma disponibilă a fost folosită de firme inclusiv pentru investiții, mai spune acesta.

Potrivit lui Florin Pîrvu, un minus de doar 5 puncte procentuale la contribuțiile sociale nu este de natură să stimuleze angajările legale. Asta, deoarece impozitul pe profit și pe dividende, cifrându- se la aproximativ 30%, este mult sub nivelul taxelor pe salarii de 74-75%, unii angajatori preferând, în aceste condiții, să le dea angajaților banii în plic.

„5% este prea puțin”

De când a trecut campania electorală, oamenii de afaceri așteaptă măsuri concrete din partea Guvernului pentru revenirea mediului de business. Corneliu Tănase, președintele Federației Regionale a IMMurilor București Ilfov, susține că reducerea cu doar 5 puncte procentuale a CAS „este prea puțin ca să crești numărul de angajați și ca să relansezi economia”. În opinia sa, taxele pe muncă ar trebui tăiate la jumătate pentru a avea un impact real în economie. El a precizat că nici facilitatea fiscală de neimpozitare a profitului reinvestit, în forma sa actuală, nu ajută firmele.