Evenimentul Zilei > Actualitate > „O papusa nu e niciodata terminata!”
„O papusa nu e niciodata terminata!”

„O papusa nu e niciodata terminata!”

Doua argesence sunt catalogate ca fiind unele dintre cele mai bune papusarese din tara.

Papusile sunt pasiunea vietii lor si recunosc ca, inca de la varste fragede, impleteau figurine din panusi de porumb. Odata cu trecerea anilor, pasiunea lor s-a transformat in adevarata arta. Acum, cele doua femei sunt recunoscute oficial ca mesteri populari de elita si participa la toate targurile si festivalurile din tara.

Elena Nencov si Elena Mateescu locuiesc in Curtea de Arges. In viata de zi cu zi, Elena Encov este de profesie inginer si sefa unei agentii de asigurari din oras. In ciuda programului incarcat de la serviciu a reusit, in ultimii sase ani, sa confectioneze papusi si alte obiecte traditionale, pe care le-a vandut la mai toate targurile de profil din tara.

„De confectionat papusi pentru targuri si expozitii ma ocup de doar cinci ani, imediat dupa ce am implinit 40 de ani. Ca hobby insa, fac acest lucru de cand ma stiu. Cand eram mica, faceam masti pentru carnaval, pe care le daruiam colegilor si rudelor”, povesteste papusareasa.

S-a apucat de acest mestesug dupa o vizita facuta la Muzeul Satului din Bucuresti, unde a ramas impresionata de papusile din Maramures. „Mi-au placut foarte mult papusile din Maramures si voiam sa fac si eu asa ceva, dar in port argesean. Papusile, cele mai multe dintre ele avand marimea de 30 de centimetri, le fac pe suport de sarma, pe care pun apoi carpe.

Cumparatorii, in special strainii, prefera papusile „naive”, care nu sunt terminate. Oricum, o papusa nu e niciodata terminata. Intotdeauna poti sa o imbraci altfel, sa o infrumusetezi. O papusa „perfecta” isi pierde din farmec. Una care poate fi infrumusetata chiar de cumparator e mai cautata”, este de parere Elena Nencov.

Apreciata de olteni

Ne-a marturisit ca a fost apreciata cel mai mult la targurile si festivalurile de la Craiova, de la Muzeul Satului si de la Targu-Jiu. Este mester cu diploma, emisa de Centrul pentru Promovarea si Conservarea Culturii Traditionale Arges, si a primit diplome de excelenta de la mai multe centre culturale si muzee din cateva orase ale tarii. Papusile sale au fost, nu de putine ori, parte din recuzita unor emisiuni TV.

In ceea ce priveste veniturile obtinute din vanzarea papusilor, femeia ne-a declarat ca sunt cazuri cand nu-si recupereaza nici banii de drum. Mai ales ca vinde papusile cu preturi cuprinse intre 20 si 30 de lei. Cu toate acestea, pasiunea pentru aceste obiecte artizanale a facut-o sa treaca peste aceste mici greutati.

Elena Mateescu are 58 de ani si se poate lauda ca nu a pierdut niciun targ traditional important din tara. Este si ea mestesugar atestat de Centrul pentru Promovarea Traditiei si a primit cateva distinctii de la muzee etno-folclorice din tara. De cinci ani, s-a apucat sa picteze icoane pe sticla. Lucreaza si papusi, dar din panusi.

REPLICA LA SCARA REDUSA

Sofia Vicoveanca, din foi de porumb

Elena Mateescu s-a apucat sa faca papusi din foi de porumb si dovleci inca de cand era copil. „Reteta” ei pentru fabricarea papusilor este total diferita fata de a Elenei Nencov.

„Eu fac papusile din foi de porumb albe, inmuiate in apa. Mai intai impletesc picioarele si mainile, apoi, din foi mai groase, fac si capul. La mijloc pun o curelusa din banda tricolora. Pe „fete” le imbrac, dupa cum e traditia, cu fusta si ie, iar „baietilor” le pun pantalonasi si vesta. Am facut cateva replici dupa artisti mari de muzica populara, cum ar fi Sofia Vicoveanca sau Maria Tanase. Cel mai bine, ca mester popular, m-am simtit la Dragasani, acolo unde mai multi copii venisera intr-o dimineata sa-i invat arta confectionarii papusilor”, ne-a declarat Elena Mateescu.

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: