Medicamentele prescrise pe reţetă în afara recomandărilor din prospect vor fi plătite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Această decizie a fost luată după ce medicii au observat că o parte dintre pacienți nu răspund la tratamentul convenţional.
Medicamentele prescrise pe reţetă în afara recomandărilor din prospect vor fi plătite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, potrivit deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. O femeie din Iași s-a adresat instanței după ce a observat că tratamentul convenţional nu dă rezultate.
Pacienta suferă de cancer, carcinom ovarian seros epitelial. În iunie 2020, ea a aflat că boala recidivase. Timp de doi ani, medicii au încercat diverse variante de tratament, inclusiv chimioterapie pe bază de platină, dar fără rezultat. În septembrie anul trecut, se intervenise chirurgical, pentru îndepăratarea metastazelor hepatice. S-a renunţat la operaţie, atunci când s-a constatat că boala era mult mai avansată.
În lipsa unui rezultat al chimioterapiei, femeia nu a putut să beneficieze de tratamentul cu Lynparza pe gratis și a primit aspirină. Singura variantă disponibilă pentru E.C.G. era să-şi cumpere medicamentul pe banii ei. Or, preţul era prohibitiv, între 9.280 şi 22.270 lei pe flacon, în funcţie de concentraţie.
Femeia s-a adresat instanţei prin două procese. Unul, aflat pe rolul Curţii de Apel, vizează „obligaţia de a face”, respectiv obligarea Ministerului Sănătăţii să-şi respecte propriile angajamente. Legea permite însă solicitarea emiterii unei ordonanţe preşedinţiale, iar pacienta și-a încercat norocul. Cu toate astea, plângerea trebuie să îndeplinească trei condiţii, respectiv urgenţa, caracterul vremelnic şi neprejudicierea fondului.
Sursa: Arhiva EVZ
CJAS, obligată să plătească tratamentul pacientei
Pacienta a chemat în instanță Ministerul Sănătăţii, care nu îşi îndeplinise obligaţia autoasumată de a emite ordinul privind aprobarea tratamentelor „off label”, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale care nu iniţiase din oficiu evaluarea medicamentului pentru extinderea indicaţiilor terapeutice, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, care finanţează sistemul sanitar şi Guvernul, ca instituţie în subordinea căreia funcţionează celelalte trei.
Argumentele instituţiilor cu atribuţii în domeniul sanitar au fost respinse de magistraţii Curţii de Apel. „Curtea reţine că toţi pârâţii au calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât au atribuţii în ceea ce priveşte procedura de includere a unor medicamente pe lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate”, au precizat judecătorii.
Casa de Asigurări de Sănătate a fost obligată să-i asigure pacientei tratamentul necesar, compensat 100%, potrivit ziaruldeiasi.ro.