Incidentele grave din orașul Bolintin s-ar putea repeta după aproape 30 de ani. O comună din România stă pe un butoi cu pulbere după un incident violent
Situație explozivă în comuna Borca, județul Neamț. Sătenii vor să se răzbune pe întreaga comunitate de romi, după ce un adolescent de 16 ani din localitate a fost bătut și tâlhărit de patru tineri romi.
Incidentul a avut loc pe 20 septembrie, într-o zi de duminică. Damian, un adolescent de 16 ani din comuna Borca, județul Neamț, a fost tâlhărit și bătut de patru tineri romi, cu vârste între 17 și 23 de ani.
Băiatul, căruia i s-a furat telefonul mobil, s-a ales cu traumatism cranio-cerebral, hematom cranian și contuzie coloana cervicală. Agresorii au fost reținuți chiar a doua zi și trimiși în arest preventiv, pentru 30 de zile.
„Le-aș da foc ca la șobolani”
Dar, pentru unii săteni, intervenția autorităților nu a fost satisfăcătoare. În câteva zile, oamenii au început să discute despre expulzarea romilor din comună sau chiar despre incendierea lor. „Trebuie să se ieie singuri și să plece de acolo de unde o venit, de acolo din India.(…) Trebuie expulzați”, a spus un bărbat tânăr într-un live.
„Sincer, eu aș lua 20 de litri de benzină și le-aș da foc ca la șobolani! Să mă ierte Dumnezeu! După care eu personal aș suna la poliție!”, a scris o femeie pe un grup de Facebook.
S-a cerut „Metoda Bolintin”
După episodul violent, a avut loc un protest, prezentat în presă ca o „revoltă etnică”.
„Niciun marș. Metoda Bolintin”, a scris un bărbat în vârstă pe grupul de Facebook înainte de protestul organizat pe 24 septembrie în Borca.
Comentariul face trimitere la actele de violență din primăvara lui 1991, când mai multe comunități de romi din localitățile Bolintin – Vale, Bolintin – Deal și Ogrezeni, județul Giurgiu, au fost incendiate. Mii de români au participat la aceste acțiuni. Spuneau că nu sunt mânați de rasism sau ură etnică și că doar vor să scape de ”infractori”. Autoritățile le-au validat discursul. La începutul anilor ‘90, au avut loc în jur de 30 de astfel de evenimente în toată țara.
Protestul, organizat de un candidat la primărie, s-a desfășurat pe 24 septembrie, cu trei zile înaintea alegerilor locale. Au participat peste 100 de localnici.
Doi candidați la primărie au luat cuvântul primii: Radu Emil Constantin, absolvent de Teologie, candidat din partea partidului naționalist AUR și cel care a scos autorizația pentru protest, și Daniel Calu, profesor de religie și candidat la primărie din partea partidului Pro România. Au urmat primarul, o învățătoare, o fostă învățătoare, alți localnici.
Revoltă la protest
Printre cuvântări, s-a rostit „Tatăl Nostru” și s-a strigat „Vrem dreptate!”. Oamenii au spus inițial că nu vor ca povestea lui Damian să se repete în sat, că vor mai multă siguranță, că nu se simt protejați de poliție. Apoi, discursurile și comentariile celor din mulțime au devenit furioase și direct îndreptate împotriva romilor.
Niciun reprezentant al acestora nu a fost la protest. „Doar drepturi, obligații zero”, a strigat cineva din mulțime despre romii din comunitate.
Trăiesc doar din ajutor social și nu muncesc, au spus localnicii, ca apoi tot ei să precizeze că mulți romi lucrează la negru la gaterele din comună.
Din cei 6.600 de locuitori ai comunei Borca, circa 500 sunt romi, a zis pentru Libertatea primarul de la acea dată, Geo Ovidiu Niță.
Autoritățile să facă ordine cu biciul
Sub ochii reprezentanților poliției și Jandarmeriei, discursul a devenit tot mai violent. „Părerea mea e să îi mute undeva”, „Să îi ducă dracu”, s-a strigat din mulțime. „Trebuie să scăpăm de asemenea nație spurcată”, a spus un localnic la microfon. Aplauze, urmate de un îndemn la violență: „Organele de ordine (…) să facă ordine pe acolo, nu cu bâta, nu cu pistolul, nu cu pumnul, cu biciul. Nu se mai poate!”.
Deși inițial candidatul Radu Emil Constantin a spus că „nu vrem să le dăm foc sau să-i scoatem de aici”, după 20 de minute s-a răzgândit:„Să vadă toată lumea că se iau măsuri. Dacă nu, o să mergem și o să facem dreptate în cartierul (romilor, n.r.)”.
Protestatarii au subliniat că romii ar fi privilegiați, că poliția îi protejează, iar ei nu trebuie să respecte legile.
Dintre cei care au luat cuvântul, o femeie a avut o poziție mai conciliantă. „Sunt sigură că acei tineri care au făcut fapta, dacă ar fi fost educați și sprijiniți din timp, poate duminică ar fi luat o altă decizie”, a spus Andreia Sufletu. „Educația face minuni. Acei părinți trebuie să fie învățați să fie părinți. Copiii nu sunt îngrijiți, nu sunt ascultați. Ei trăiesc într-un mediu care pentru dumneavoastră vi s-ar părea imposibil de crescut.” „Nu poate să meargă nimeni peste ei din senin. Trebuie solicitări, trebuie să fie o motivație”, a adăugat Sufletu.
În ciuda mesajelor instigatoare la violență, reprezentanții IPJ Neamț au spus pentru Libertatea că „nu au fost semnalate fapte de natură penală sau contravențională pe perioada desfășurării adunării publice”.
În afară de protest, oamenii și-au făcut un grup de Facebook numit „Și eu pot fi Damian”. Scopul declarat al grupului de Facebook e de a fi ”„a dispoziția cetățenilor de bună credință din localitate” și de a-l ajuta pe Damian. În descriere se precizează că „nu acceptăm îndemnul la ură, rasism, violențe indiferent de etnie sau sex”.
„Câteva picioare și mâinile rupte să vedeți cum se liniștesc ”
Cu toate acestea, postările de pe grupul care între timp a ajuns la peste 1.900 de membri și a depășit granițele comunei Borca, includ îndemnuri la violență extremă. Mulți de pe grup vorbesc despre eșecul autorităților de a-i apăra și propun o metodă de tip vigilante: un grup de cetățeni care își fac singuri dreptate, deoarece nu au încredere în instituții.
Postare de pe grupul de Facebook „Și eu pot fi Damian”: „Fără ochii martorilor, câteva picioare și mâinile rupte să vedeți cum se liniștesc sau ne provoacă așa de tare încât să le dăm foc”, a scris cineva. ”Foc, foc, foc”, a mai scris un bărbat.
„Borca avea bărbați vrednici, domnilor bărbați și tați, nu lăsați să intre frica în copiii voștri, dacă nu există primar și poliție, apelați la metode clasice. Astea funcționează”, a scris una dintre moderatoarele grupului.
Una dintre imaginile folosite în colaj, cu ciorile stând pe un gard și un bărbat cu un topor în mână a fost distribuită pe Facebook și de către istoricul Vladimir Tismăneanu Profesor de religie, candidat la primărie: „Ar exista soluții pentru liniștirea lor”.
Profesor de religie: Casele lor ar trebui demolate
Pe grupul de Facebook „Și eu sunt Damian” a comentat și un alt candidat la primărie din partea partidului Pro România, Daniel Calu. Profesor de religie, fost director-adjunct la Liceul ”Mihail Sadoveanu”.
Calu a spus într-o postare că are și copii de etnie la școală, care „sunt o problemă majoră”, dar că ar exista „soluții pentru liniștirea lor”. „Casele/anexele celor fără acte de proprietate ar trebui demolate, cu ajutorul mascaților. (…) Poliția din comună trebuie să se implice activ și permanent prin razii, legitimări”, a sugerat profesorul de religie. A fost printre cele mai apreciate postari de pe grup.
Nu îi mai primesc în magazine
Amenințările au trecut dincolo de Facebook. Mirel Moldovan, fost lider al romilor din comună, a spus pentru Libertatea că e o atmosferă de teroare în sat de vreo două săptămâni. Bărbatul care a lucrat 21 de ani în mină este acum pensionar.
„Românii ne fac pe noi în tot felul. Acum, dacă mă credeți, am fost până în centru și copilul o venit de la școală și se uitau urât pe noi, numai să nu ne deie în cap. Vă dați seama în ce situație suntem”, a povestit bărbatul.
Nu mai sunt primiți la magazinele din sat, cu excepția unuia, a continuat Moldovan, iar copiilor romi li s-a spus să nu mai vină la școală în următoarele două săptămâni, până se liniștesc lucrurile.
Vasile Amariei, directorul Liceului „Mihail Sadoveanu” din Borca, neagă însă aceste afirmații: „Am fost sunat imediat după evenimente de un părinte al unui copil de etnie romă. Mi-au spus că se tem să meargă la școală. Le-am spus că nu au de ce. Dacă este ceva, să ne anunțe, să anunțe poliția. Nu s-o întâmplat nimic altceva, vreun conflict, de când s-a revenit la școală”, a precizat directorul.