La decorarea foaierului din Palatul Culturii din Targu-Mures s-au folosit 14 kilograme de foita de aur.
Primul loc inspre care iti fug ochii, in momentul in care ajungi in centrul orasului Targu-Mures, este cladirea Palatului Culturii, maiestuoasa, cu tigle caramizii, albe, gri si albastre, care domina partea stanga a Pietei Trandafirilor. Ridicata la inceputul secolului al XX-lea in cel mai pur stil Secession ungar, cladirea este o prezenta discreta pentru localnici, dar care nu trece nebagata in seama de turistii ajunsi, mai mult sau mai putin intamplator, in oras.
Dupa o idee a primarului
Ideea de a exista o piata in centrul orasului Targu-Mures care sa cuprinda o cladire a primariei, una a prefecturii si un palat al culturii i-a apartinut primarului Bernady György (1864-1938), cel care a introdus in oras iluminatul public si canalizarea. Mare iubitor al stilului Secession ungar, Bernady György a dorit ca toate cele trei cladiri ale pietei sa fie construite in acest stil si, ca atare, a apelat la arhitectii Komor Marcell si Jakab Dezses, cei doi discipoli ai „inventatorului” variantei ungare a stilului Secession, Leckhner Odön.
Din cauza izbucnirii Primului Razboi Mondial, insa, primarul nu a reusit sa puna pe picioare decat primaria, care adaposteste astazi consiliul judetean si prefectura, si Palatul Culturii, construit intre 1911-1913, perioada de varf a dominatiei austro-ungare in Transilvania. Palatul a fost ridicat cu bani provenind din bugetul local, de la cetateni mai instariti, de la fundatii si din imprumuturi bancare.
„Devizul final a fost de 2.166.933 de coroane, din care doar decorarea interioara a costat 500.000”, explica Rezi Botond. La o paritate coroana/leu calculata in functie de pretul graului, se poate spune ca palatul a fost construit cu echivalentul a 6,3 milioane de lei, in banii de astazi.
Vitralii, aur si culoare
Interiorul palatului abunda de detalii decorative caracteristice stilului Secession ungar, in care se imbina elementele vegetale, animaliere si geometrice cu pagini din folclorul maghiar. Palatul este, in fapt, o feerie de culori in care vitraliile joaca rolul decisiv. Ele se regasesc in salile cladirii, dar si de-a lungul fiecarui etaj, fiind grupate cate doua, trei, cinci si sapte.
Vitraliile de pe etaje contin, pe langa elementele florale si geometrice, chipuri alor unor personalitati precum Kossuth Lajos, Petofi Sandor, Jokai Mor sau Liszt Ferenc (Franz Liszt). Peretii sunt pictati in culori vii - albastru, galben, violet, auriu, roz, verde, ocru, liliachiu, iar salile sunt decorate maiestuos, cu mobilier si candelabre in acelasi stil Secession.
Vizitat mai ales de unguri si germani
De-a lungul anilor, in Palatul Culturii si-au avut sediul diferite institutii precum Academia de Arte Plastice, Scoala Populara de Arta, Liceul de arta, Conservatorul, Cinematograful, Teatrul. Astazi, adaposteste Biblioteca Judeteana, Biblioteca copiilor, Muzeul de Arta, Muzeul de Istorie si Arheologie, Filarmonica de Stat, Galeriile de Arta ale UAP, Uniunea Artistilor Plastici, Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor Mures si un punct de informare turistica.
Cu toata frumusetea sa impresionanta, Palatul Culturii nu atrage prea multi vizitatori in extrasezon, desi in lunile de vara ii trec pragul 600-700 de turisti zilnic. „Mare parte dintre turisti sunt din strainatate, mai ales din Ungaria si Germania. In ultimele sase luni, nu a venit niciun grup organizat de adulti romani, ci doar grupuri de elevi sau cupluri”, spune dezamagit ghidul Rezi Botond. PLEDOARIE
Pentru cantareata Sanda Ladosi, originara din Targu-Mures, Palatul Culturii are, in primul rand, o foarte mare valoare sentimentala. „Am crescut acolo, i-am batut scarile ani la rand, acolo am studiat pianul timp de trei ani si tot acolo am avut spectacole. De-a lungul timpului, foarte multi artisti au crescut si s-au format in acest palat. Pentru localnici, cladirea are o valoare sentimentala, lumea fiind foarte mandra cu ce e acolo. E un loc iesit din comun. Si foarte multi dintre invitatii mei pe care i-am dus sa-l viziteze au fost de aceeasi parere”, spune Sanda Ladosi.
Cantareata este de parere ca valoarea culturala si arhitecturala a palatului nu poate fi pusa la indoiala. „Cladirea e foarte veche si e o bijuterie, cu vitralii extrem de valoroase care reprezinta vechi obiceiuri populare si balade ale maghiarilor. Sala Mare, unde se tin, de fapt, concertele, are o acustica speciala, cu greu de gasit in alte sali. Intregul palat este un loc foarte special. Merita sa se numere printre minunile Romaniei”, incheie Sanda Ladosi.
ARGUMENT
Laudat de istoricul Nicolae Iorga
Dimitrie Poptamas a lucrat in Palatul Culturii timp de 50 de ani, 25 dintre acestia fiind directorul Bibliotecii Judetene Targu-Mures. Considera palatul drept cea mai semnificativa cladire a orasului si prima din punct de vedere cultural: „Avem o frumusete de palat. Este cea mai importanta cladire a noastra de dinainte de 1919 si pana astazi. A adapostit cultura si si-a indeplinit menirea in infiintarea institutiilor culturale precum Biblioteca Judeteana, Filarmonica sau Galeria de arta. Se remarca de departe datorita arhitecturii in stil Secession, foarte bogata in ornamente si culori, reflectand folclorul maghiar”.
Poptamas precizeaza ca Nicolae Iorga, care a vizitat Palatul Culturii in iunie 1922, a ramas foarte impresionat de eleganta cladirii, semnand totodata in cartea de onoare a Palatului Culturii. „Am admirat frumosul interior al Palatului Culturii din Targu-Mures si doresc ca, in noul stat, cultura maghiara sa-si pastreze toate drepturile in marginile elementului maghiar”, scrie Nicolae Iorga in cartea de onoare a palatului.
FISA TEHNICA
Vitralii premiate in lipsa
Dimensiuni. Palatul se afla la intersectia a doua strazi si este format din trei corpuri de cladire si doua curti interioare.
Unicitate. Vitraliile trebuiau sa reprezinte Europa la expozitia de arta decorativa de la San Francisco din 1914. Izbucnirea Primului Razboi Mondial a impiedicat acest lucru, asa ca au fost trimise la expozitie doar schitele acestora, care au si fost premiate. In plus, Sala Mare se bucura de cea mai buna acustica pentru concerte, in Transilvania.
Notorietate. Palatul Culturii este o cladire reprezentativa pentru cultura maghiara din Transilvania si este foarte cunoscut in randul maghiarilor de pretutindeni.
Potential turistic. Din iunie pana la sfarsitul lui august e vizitat de 700-800 de turisti zilnic. In restul anului sunt doar cateva zeci.
Acces. Este asezat in zona centrala a orasului, ceea ce il face extrem de accesibil. Imobilul este deschis turistilor de marti pana duminica, intre orele 9.00 si 18.00, lunea fiind inchis.
Tarife. Biletele de intrare costa 6 lei pentru adulti, 3 lei pentru pensionari si 1,5 lei pentru elevi si studenti.
Parcare. Accesul auto este liber in zona, iar locuri de parcare sunt aproape peste tot, inclusiv in fata palatului.
VOX POPULI
„E un loc frumos”
Iuliana Bende, confectioner, 38 de ani, Targu-Mures: „L-am vizitat de mai multe ori. Imi place foarte mult. Poate fi considerat una dintre minunile Romaniei”.
Kormendi Miklosne, pensionara, 70 de ani, Ungaria: „Am auzit de el la radio si la TV, intr-un program despre stilul Secession. In ansamblu, este foarte frumos. M-au impresionat foarte mult oglinzile venetiene si vitraliile facute de Roth Miksa”.
Adrian Iancu, arhitect, 45 de ani, Cluj-Napoca: „E o cladire foarte frumoasa, cea mai spectaculoasa de la inceputul secolului al XX-lea, dar personal, ca si constructie, imi place mai mult Cetatea din Targu-Mures”.
Renate Marie, profesoara, 43 de ani, Campia Turzii: „Suntem prima data aici si cred ca nu ar trebui sa se renoveze in plin sezon turistic. In plus, as fi vrut sa putem avea ghid. Altfel, e un loc frumos”.
Cititi si:
Biserica Densus, un templu romanesc
Cuibul de vulturi al Corvinilor
Ateneul, bijuteria pentru care romanii au dat cate un leu
Peles, blazonul regal al Romaniei
Cititorii propun alte posibile "minuni"
Casa Poporului, "vedeta" controversata Crucea si spada sasilor Mogosoaia, palatul domnesc
Manastire 'nalta, cum n-a mai fost alta
Pe aici nu se trece decat cu piosenie
Mii de cititori voteaza minunile Romaniei
Hurez, mostenirea lui Brancoveanu
Bisericile pictate din nordul Moldovei
Castelul Bran, vandut de Dracula
Orasele din tara au intrat in febra minunilor
Cele 7 minuni de pe lista ambasadorului Michael Guest
Triunghi cultural in capitala Moldovei
Brancusi, minunile fara sfarsit