Înfățișarea lui este foarte comică: ochii dați peste cap, mustățile lungi și ridicate în sus, un rânjet pe față. I. Băncilă socotește că autorul a vrut să-l prezinte ca un preot, făcând aluzie la canonul preoților, pe care Domnul i-a silit să stea toată ziua în biserică.
Citește GRATUIT toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric