Statele Unite ale Americii, o națiune dezvoltată într-un ritm rapid și impresionant. Istoria țării este una complexă și în același timp fascinantă. SUA a trecut de la statului de colonie britanică la cel de uniune de state în urmă cu mulți ani, iar transformările au fost de natură politică, economică și socială.
În cartea sa „La est de Cortina de fier”, Corneliu Filip scrie despre exclusivismul de odinioară din SUA, citând un istoric american: „Era vital să se menţină imaginea americană ca un paradis al libertăţii şi virtuţii republicane, care ar fi fost atât de rău compromise de o discuţie deschisă sau de recunoaşterea probleme sclavilor”.
Particularități ale istoriei SUA
După care, el face o trece rapidă prin anii tumultoși care și-au pus amprenta pe identitatea națiunii. În urma Războiului de Independență, SUA s-a extins către vest. „A urmat apoi un veac de expansiune până la Oceanul Pacific, de înfruntări armate cu cei doi vecini, Mexicul şi Canada Britanică, de la care au fost cucerite importante teritorii înglobate în SUA de azi.”
Totodată, în timpul mandatului președintelui James Monroe a fost proclamată o doctrină ce-i poartă numele. Aceasta „cerea excluderea marilor puteri coloniale europene din zona celor două Americi. Mai ales după ce statele latino-americane s-au eliberat de sub dominaţia Spaniei şi Portugaliei. Războiul cu Spania din 1898 a însemnat trecerea SUA la stadiul imperial, când au început să trateze statele mici din Caraibe drept colonii de facto, cum e cazul insulei Puerto Rico, ori protectorate, cum au fost atunci Cuba, Filipine sau Panama, apărând teoria misiunii civilizatoare, nu doar a vechilor puteri europene, ci şi a americanilor, pentru eliberarea popoarelor primitive pe care să le atragă sub aripa luminată si progresistă a Americii.”
Autorul menționează și izolaționismul american. „S-a scris mult despre faptul că populaţia americană votantă era adepta izolaţionalismului. Acest lucru însemna neparticiparea forţelor armate americane la lupte, în special cele din Europa. Să nu uităm că majoritatea acestora veniseră de pe „bătrânul continent” alungaţi tocmai de războaie şi discriminări.”
Monopolul american
În cartea sa, Corneliu Filip aduce în atenția cititorilor un aspect interesant. O altă problemă care consider că a influenţat decisiv atitudinea celor de la Casa Albă şi de la Pentagon după 1945 a fost, aşa cum sunt de acord majoritatea istoricilor, monopolul american asupra fabricării bombei atomice, aplicată asupra Japoniei prin lansarea celor două bombe asupra Hirosimei şi Nagasaki pe 6 şi 9 august 1945. Ştim că realizarea lor a fost rezultatul muncii unui grup de savanţi atomişti veniţi din diferite state, care au considerat că astfel vor putea contribui la înfrângerea nazismului. După încheierea tuturor luptelor, conducătorii SUA (Truman), Canadei şi Marii Britanii (Attlee) s-au întâlnit la Washington (11-15 noiembrie 1945). Aceștia au sugerat o acţiune internaţională pentru a împiedica folosirea pe mai departe a bombelor atomice, ci doar utilizarea atomului în scopuri paşnice.”
Apoi, el continuă: „Pornind de la această propunere, nou înfiinţata Adunare Generală a ONU a aprobat în unanimitate crearea unei Comisii pentru Energie Atomică. Dar divergenţele au apărut când s-a pus problema controlului producţiei de minereuri radioactive şi a utilizării lor. Întâmplător sau nu, chiar atunci au început deconspirările de spioni sovietici în Canada şi apoi SUA. Acest lucru a torpilat activitatea amintitei Comisii.”
Dacă sunteți curioși să aflați mai multe, puteți comanda cartea de pe edituradecarte.ro