Subiectul sinuciderii asistate revine în dezbatere în urma unui reportaj despre drama unei britanice diagnosticată cu o formă de cancer în faza terminală.
Geraldine McClelland a decedat, ieri, la vârsta de 61, în clinica Dignitas, din Elveţia, unde doctorii au ajutat-o, legal, să moară.
Povestea acesteia este prezentată, astăzi, de SkyNews.
Înainte să moară, femeia a scris câteva rânduri menite să atragă atenţia asupra importanţei legalizării sinuciderii asistate. Scrisoarea este un protest al său împotriva autorităţilor care nu acordă suficientă atenţie acestui subiect tabu şi reprezintă un semnal de alarmă tras în numele tuturor celor se luptă cu cancerul în faza terminală.
Geraldine spune că legea din Marea Britanie trebuie să se schimbe, pentru a oferi tuturor bolnavilor şansa de a alege să moară, în propriile condiţii, fără suferinţă, înconjuraţi de familie şi prieteni. Aceasta a declarat în reportaj că marele ei regret este că nu va fi înconjurată, în ultimele clipe de viaţă, de toţi cei pe care şi i-ar fi dorit alături.
Protest în favoarea eutanasiei
"Aş vrea să mor unde şi când vreau, cu oamenii pe care eu mi-i doresc alături. Este important să am alături familia. Dar, pentru că este imposibil în Anglia, a trebuit să merg în altă parte. Pentru mine este prea târziu să se mai schimbe legea. Dar, vă rog! Dacă vă pasă de această problemă, vă rog să ne faceţi vocile auzite! Ştiu că este un subiect dificil. Însă, când moartea nu poate fi evitată, să avem suficientă compasiune şi toleranţă pentru a respecta alegerile fiecăruia", scria femeia, înainte de a muri. Dezbaterea în jurul acestui subiect tabu pentru societate se reaprinde ori de câte ori un bolnav de cancer se internează la clinica Dignitas, din Elveţia, iar povestea lui este preluată de presă şi de organizaţiile care susţin modificarea legislaţiei pentru a permite oricărui pacient cu o boală terminală să aleagă sinuciderea asistată.
Chiar dacă este permisă în Elveţia, procedura sinuciderii asistate este foarte atent monitorizată. Britanica a trebuit să demonstreze că are o boală într-un stadiu terminal şi a fost nevoită să convingă doi doctori că îşi doreşte să moară. Geraldine McClelland a mai spus că ultimele săptămâni de viaţă au fost o birocraţie întreagă şi, în ultima scrisoare, se arată tristă de timpul pierdut cu drumurile făcute pentru pregătirea procedurii.
"Totul s-a transformat într-un proces birocratic, cu hârtii de completat şi copii xerox. Grija mea devenise imprimanta, dacă merge sau dacă este stricată. Această perioadă trebuia să fie de reflecţie asupra vieţii mele, aş fi vrut să am timp mai mult să văd în adâncul sufletului meu, să îmi iau rămas-bun de la viaţă, de la prieteni. Ultimele săptămâni din viaţa mea ar fi trebuit să fie altfel. Toate astea mi-au fost luate din cauza sistemului anevoios, care trebuie să se schimbe".
<iframe width="620" height="360" src="http://video.sky.com/embed/external/16126019" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
În Marea Britanie, sinuciderea asistată este interzisă, printr-un document de lege intitulat Suicide Act 1961. Pedeapsa este de 14 ani de închisoare.
În primăvară, populaţia cantonului Zürich a votat în favoarea menţinerii sinuciderii asistate. Acest procedeu a transformat Elveţia, încă din 1941, într-un "punct Nord" pe busola celor care doresc să fie eutanasiaţi. CITIŢI ŞI:
- Zeci de sinucideri asistate ale bolnavilor cu demenţă. Află în ce ţară europeană se practică
- Eutanasie pentru un român care suferea de depresie
- Sinuciderea contra cost, subiect tabu în România
- Moartea asistată, un drept sau un păcat?
- Elveţia, ţara "turismului suicidar
- O fetiţă a refuzat şansa de a trăi