„Vagabondul milionar” se lansează în România la pachet: carte, film şi CD cu melodiile de pe coloana sonoră, toate „blindate” de premii şi cifre de ordinul milioanelor.
Cartea de debut a lui Vikas Swarup şi ecranizarea ei, „Vagabondul milionar”, au avut destinul personajului lor principal: au câştigat potul cel mare. Mai exact, milioane de exemplare vândute în 40 de limbi, nenumărate premii literare, opt Oscaruri, patru Globuri de Aur şi şapte BAFTA.
„Tot ce a atins s-a transformat în aur”, le place protagoniştilor să repete sentenţios de câte ori li se oferă ocazia. Miercuri, cu două zile înainte ca filmul lui Danny Boyle să aibă premiera în cinematografele din România, volumul a fost lansat şi în librării, în traducerea Irinei Margareta Nistor, la editura Taj Books & Media. Directorul editorial Adelina Patrichi a lansat cu acest prilej un îndemn, valabil pentru toate traducerile pe care noua editură le are în plan: cititorii să separe ideea de Bollywood de literatura indiană, aproape necunoscută la noi.
„Această carte nu e o melodramă bollywoodiană, noi vrem să desfacem această legătură dintre cultura indiană şi Bollywood. Aşa cum nu comparaţi literatura sud-americană cu telenovelele, aşa vă rog să nu legaţi Bollywood-ul de literatura, de cultura indiană”, a explicat specialista în indianistică.
Autorul, diplomat de carieră
Bestsellerul, iniţial publicat cu titlul „Q&A” (2005), a fost introdus pentru cititorii români de unul dintre colegii scriitorului-diplomat Vikas Swarup, ambasadorul Indiei la Bucureşti, Debashish Chakravarti. Singurul său merit, după cum singur a precizat, este să-l fi cunoscut pe celebrul autor: n-a citit cartea, n-a văzut filmul. „Nu prea văd filme, de aceea nu l-am văzut doar pe acesta, ci pe majoritatea celor care au apărut. Dar sunt curios să-l văd. Îl cunosc însă pe scriitor, îmi este coleg, şi sunt foarte mândru că cineva care lucrează full time în structurile guvernului a putut scrie o asemenea carte. Am încercat să-l prind la telefon acum două zile, să-l întreb ce să zic despre cartea lui, dar nu l-am găsit. Era în Japonia, tot pentru o lansare”, a povestit ambasadorul, la lansarea de la Diverta Magheru.
Swarup, fiu al unei familii de avocaţi din oraşul Allahabad, lucrează în diplomaţie din anii 80 şi în prezent ocupă funcţia de Înalt comisar adjunct în Pretoria. „M-am născut într-o familie de avocaţi. Mama şi tata sunt amândoi avocaţi. Bunicul era avocat, toţi unchii mei şi mătuşile mele sunt avocaţi! Am crescut într-o familie unită, şi cu atâţia avocaţi în jur, toate conversaţiile de la masă erau despre cazuri şi judecători. Unul dintre avantaje a fost faptul că eram probabil singurul copil de şapte ani din Allahabad care putea rosti corect jurisprundenţă şi habeas corpus!”, povestea autorul într-un interviu. Pasionat de tenis, cricket şi, odată, de jocuri pe computer („până am fost bătut de cei doi fii ai mei!”), Swarup se declară un „scriitor de noapte”. „Tema e universală”
Mare iubitor de jocuri gen „răspunzi şi câştigi”, pe tiparul căruia a fost croit şi „Vrei să fii miliardar?”, autorul şi-a imaginat un basm modern al cărui protagonist, ospătarul orfan şi neşcolit Ram Mohammad Thomas, trece toate „probele” şi-şi împlineşte un vis. E un amestec antrenant de melodramă şi observaţie socială, în care personajele sunt detaşate fie în tabăra celor buni, fie în a celor răi, formulă consacrată care se pare că încă are priză la public, indiferent de cultură şi limbă.
Ideea cărţii i-a venit citind un studiu despre copiii străzilor din India, care nu frecventau şcoli, dar ştiau să folosească telefonul mobil şi Internetul. „Au inţeles, intuitiv, tehnologia. În mod normal, nu te aştepţi ca aceştia să navigheze pe World Wide Web. Îi credem copii needucaţi, care nu merg la şcoală. Cum au descoperit Internetul? (...) M-am gândit atunci la un personaj analfabet care să participe la un concurs de întrebări şi să răspundă la ele prin intermediul experienţei sale de viaţă. Nu uitaţi că «Vrei să fii miliardar» e un fenomen global, o emisiune care a avut loc în mai toate ţările (...). Tema e universală”, a intuit Swarup potenţialul subiectului.
Numele eroului din mahalaua Mumbaiului a fost schimbat în film (e Jamal Malik), iar „scenaristul a ştiut să ia exact ce trebuie din carte, în aşa fel încât să nu-ţi fure din plăcerea de a o citi, după ce ai văzut filmul”, după cum o spune traducătoarea, Irina Margareta Nistor. O a doua carte de Vikas Swarup, „Six Suspects”, de data aceasta un roman poliţist, a fost publicată vara trecută.
PREMII ŞI VÂNZĂRI „Tot ce a atins s-a transformat în aur” Dacă e să urmărim fiecare personaj care şi-a legat destinul de această carte şi de film, fraza „tot ce a atins s-a transformat în aur” devine perfect valabilă. Vikas Swarup a devenit milionar cu volumul de debut, lucru rar în lumea literară, iar filmul cu un buget de 15 milioane de dolari a încasat deja peste 200 de milioane. Regizorul Danny Boyle s-a întors din SUA cu 8 Oscaruri şi 4 Globuri de Aur şi recent i s-a propus să regizeze următorul James Bond, în timp ce frumoasa Freida Pinto a căzut în graţiile lui Woody Allen şi ar putea fi următoarea sa muză. Dev Patel (Jamal Malik în film) e în discuţii pentru diverse roluri, iar copiii din film au primit case în India şi bani. „Aur curat” au fost romanul şi filmul deopotrivă pentru editori şi producători, care şi-au ridicat consistent cifrele de afaceri cu milionarul de mahala.
COLOANA SONORĂ
Muzica de Oscar, pe CD
Două dintre statuetele „Vagabondului milionar” s-au dus pentru muzică. Filmul a avut, în viziunea Academiei Americane de Film, cea mai bună coloană sonoră şi cel mai bun cântec original („Jai Ho”). Compoziţiile lui A.R. Rahman – o combinaţie de muzică indiană şi hip-hop - puse pe portativ în doar două luni şi înregistrate în două săptămâni, pot fi ascultate pe un CD lansat pe piaţă de Universal Music în zilele următoare. Un remix pentru „Jai Ho” este deja în planurile fetelor de la The Pussycat Dolls.