Când te gândeşti la meşterii populari din Maramureş, îţi vine automat în minte imaginea unor bătrâni sfătoşi, bărboşi, daci în toată regula, care sculptează aşezaţi la umbră, pe un buştean.
Dezvoltarea turismului a crescut însă nevoia de artizanat şi a generat apariţia unui nou val de meşteri populari. Lucrări cu personalitate Vasile Şuşca din Săcel e unul dintre cel mai bine cotaţi meşteri din Maramureş. El face măştile tradiţionale de Sărbători, din blănuri, lână, coarne. „Fiecare model trebuie să aibă personalitate. Doar sunt creaţii populare, nu? Masca populară veche era din tot felul de piei şi potloage adunate. Eu am dat un plus de calitate. Pielea e prelucrată, lâna e fină, acum arată a creaţie! Doar aşa am ajuns să le comercializez“, povesteşte meşteşugarul.
„Măştile sunt străvechi, dinaintea creştinismului, vin din ritualuri dacice, aşa-zis păgâne. Cu măşti alungau spiritele de lângă casă, de pe câmp, dar nici asta nu mă poate opri să creez pe măşti, nu să reproduc aceleaşi şi aceleaşi modele, oricine orice-ar zice“, explică meşterul Şuşca. Excentricul locuieşte într-o moară de apă şi pictează în timpul liber icoane în miniatură, pe pietre late de râu. Are măşti vândute în întreaga lume, din Japonia în Europa.
„M-a căutat anul trecut un operator de film, ce a mediat un contract între mine şi studioul francez PrinceFilm, care turna o peliculă despre Transilvania. Le-am făcut 250 de măşti, fiecare altfel. Chiar a fost o încercare. Apoi, mi-a venit un japonez, operator de turism, unul dintre marii colecţionari de măşti din lume. Zicea că, din tot Maramureşul, ce-a văzut la mine l-a dat peste cap“, spune omul. Clopul, în „tendinţe“ Pălăguţa Bârlea, din satul Mănăstirea, este creatoare de zgărdane, clopuri, costume populare, trăistuţe. Şi ea a bătut lumea în lung şi-n lat, din Europa în lumea arabă. „Tot ce lucrez e în concordanţă cu tradiţia. Dar apar materiale noi şi automat ieşi din linie. O fundaţie pentru meşteşuguri cu designeri români şi britanici mi-a comandat... altceva. Am păstrat motivele tradiţionale în arta modernă, din trăistuţe am făcut truse de farduri. Am făcut poşetuţe şi coliere, mult simplificate, cu o culoare sau două, pentru rochii de seară. Am fost cu ele la târguri, au ajuns în Anglia. Le păstrez în catalog, dar nu am ce căuta cu ele la târguri de artă populară, n-au succes deloc“, spune femeia.
Un alt „modernist“ este tânărul meşter de porţi maramureşene Ion Borodi, din Budeşti, care a transformat celebrul fus cu zurgălăi într-o statuetă. Obiectul avea odinioară şi folosinţă chirurgicală. Cu acest instrument, tinerele fete disperate îşi provocau avortul.