Cu măsura-fanion care prevede scăderea TVA la 20%, de la anul și la 19%, din 2017, Codul Fiscal a fost aprobat, ieri, de deputați. EVZ vă prezintă cele mai importante prevederi și ce schimbări implică acestea raportat la situația de acum.
Actul normativ va pleca spre promulgare, iar președintele Klaus Iohannis nu mai are posibilitatea de a îl respinge. Majorări de impozite pe casă și teren, schimbarea regimului de impozitare a PFA-ului, schimbarea regimului de impozitare a clădirilor, sunt printre principalele modificări.
Scăderi de taxe pentru tot românul
Desigur, cea mai importantă măsură a Codului este scăderea TVA de la 1 ianuarie cu patru procente, la 20%, din 2016, și cu încă un procent, la 19%, din 2017. În mod normal, dacă se va reflecta integral în prețuri, ceea ce ar presupune o ieftinire cu peste 4% a produselor, diminuarea de taxă ar trebui să conducă la o creștere a vânzărilor pentru comercianți. Implicit, s-ar majora consumul.
Tot din 2017, Codul introduce o modificare ce va afecta majoritatea românilor: se elimină taxa de 7 eurocenți pentru carburanți. Aceasta ar trebui ca, în mod normal, să conducă la scăderea cu circa 50 de bani a prețului fiecărui litru de benzină și motorină. În cazul motorinei, consumul ar putea crește substanțial ceea ce ar însemna și încasări mai mari la buget. Astfel, o parte din tiriștii care alimentează acum în afara țării, ar reîncepe să cumpere motorină românească, datorită prețului competitiv.
„După introducerea supraaccizei, 18% din consumul total de motorină s-a mutat în afara țării. Or, chiar și dacă scădea cu numai 13% consumul anula tot ce câștigă statul din noua acciză. Așa că aceasta a fost introdusă în zadar”, a declarat Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Transportatorilor din România. De asemenea, ar urma să scadă accizele la băuturi alcoolice.
Persoane fizice: crește impozitul pe pârloagă
O noutate a Codului Fiscal este aceea că se impozitează terenul de sub casă, din acest an, prevedere care nu exista până acum.
Se introduc, de asemenea, noi cote de impozit pentru locuințe. În loc de o cotă fixă de 0,1% din valoare, se va introduce o marjă de impozit de 0,08 – 0,2%.
Potrivit noilor modificări, impozitul pe pârloagă, respectiv terenurile neîngrijire, ar putea crește simțitor, cu 500%. Decizia este însă la latitudinea primăriilor.
Firme: taxe mici, impozite mai mari
De la anul, există o cotă redusă de impozit, de 1%, pentru microîntreprinderile nou înființate, pentru primii doi ani de la data înregistrării, dacă au cel puțin un salariat, o facilitate care, ar putea încuraja investițiile.
Din 2017, dispare taxa pe stâlp, însă aceasta va fi eliminată chiar de anul viitor pentru construcțiile din agricultură. Din același an, ar urma să fie redus impozitul pentru dividende, de la 16, la 5%.
În schimb, de anul viitor, se majorează cota de impozit pentru clădirile sedii de firme. „Practic, dacă ne referim numai la cotele medii de impozitare, de 0,1% pentru persoane fizice și 1,3% pentru persoane juridice, impozitul va crește de 13 ori. Este bine însă că se impozitează spațiile în funcție de destinație și nu de cine le deține”, a explicat pentru EVZ consultantul fiscal Gabriel Biriș. Dacă apartamentul respectiv este însă doar sediul social al unei firme, impozitul nu crește.
PFA: contribuții mai mari
PFA-urile nu mai pot beneficia de facilitatea care le permitea să declare un venit minim, pentru care să achite o cotă de CAS de 26% (contribuția angajatului și a angajatorului). În prezent, acest venit minim este de 834 de lei - o treime din salariul mediu brut.
În schimb, de la anul, PFA-urile vor trebui să plătească CAS pentru întregul venit, însă pot achita doar contribuția angajatului, respectiv cota de 10,5%. Însă, în acest fel își asigură doar o treime din pensie. Dacă vor să beneficieze de pensie întreagă, vor trebui să plătească tot o cotă de 26%.
Mai mult, deși acum dacă ai un contract de muncă, pentru care deja achiți CAS, și unul de PFA, nu plătești CAS și pentru acesta din urmă. Excepția este însă anulată de anul viitor.
Din 2017, contribuția la sănătate va fi plafonată la nivelul a cinci salarii medii pe economie, însă doar pentru angajat, nu și pentru angajator.