Jurnaliştii vor trebui să se gândească de două ori înainte de a publica un material despre o persoană publică, riscând altfel procese costisitoare.
Noile reglementări din Codul Civil privind viaţa privată intră în conflict cu unele practici jurnalistice, graniţa dintre dreptul la liberă exprimare şi dreptul la viaţă privată în cazul persoanelor publice fiind extrem de ambiguă.
Reprezentanţii societăţii civile susţin că, pe viitor, ar trebui afişată prudenţă din partea massmedia atunci când dezbat anumite teme ce privesc viaţa personală a anumitor indivizi. În acelaşi timp, se face multă referire la practica CEDO care permite, totuşi, satira în media. "Mingea" este în terenul judecătorilor care, începând cu 1 octombrie, vor interpreta noile norme.
Amanta bugetară a ministrului
Georgiana Iorgulescu este aleasă în CSM din partea Centrului de Resurse Juridice (CRJ). Din punctul său de vedere, articolul privitor la atingerile aduse vieţii private din noul Cod Civil fac trimitere doar la demnitari, persoane publice prin definiţie, dar în cazul practicilor de tip paparazzi "apare o problemă".
"Jurisprudenţa CEDO stabileşte că orice dezvăluire care serveşte interesului public nu interferează cu dreptul persoanei publice la propria imagine. De exemplu, dacă un ministru îşi angajează amanta într-o instituţie publică, pe bani publici, atunci subiectul poate deveni de interes public. Dacă amanta este angajată a ministerului şi dacă cei doi se întâlnesc în timpul programului, atunci informaţia serveşte interesului public", a declarat, pentru "Evenimentul Zilei", Iorgulescu.
Interdicţii exprese
Ea mai susţine că noul Cod este mult mai restrictiv decât actuala normă în ceea ce priveşte protecţia vieţii private şi nu înţelege de unde graba de a fi pus pe 1 octombrie în practică.
"Codul Civil a fost publicat în Monitorul Oficial în 2009. De atunci a suferit mai multe modificări, fiind introduse foarte multe instituţii noi. Judecătorii nu au avut timp să se pună de acord cu toate noile prevederi. Nu vom putea vorbi de practică unitară. Totul este organizat în pripă. Cred că cei de la Bruxelles ar înţelege motivele pentru care s-ar propune amânarea intrării în vigoare peste şase luni, să zicem", a încheiat Iorgulescu.
Vremea compromisului
Directorul executiv al APADOR - CH, Diana Hatneanu, în calitate de participant la discuţiile pe marginea noului Cod Civil susţine că nu este foarte fericită de rezultatul compromisului de acum doi ani.
"Aşa cum erau formulate iniţial, articolele în discuţie erau de-a dreptul triste. Ne-am luptat şi, credem noi, am reuşit să impunem jurisprudenţa europeană. Aşteptăm să vedem în ce măsură judecătorii o să încline balanţa între cele două drepturi (…) Drepturile la liberă exprimare şi la viaţă privată sunt garantate de lege. Dacă respectă Constituţia, un jurnalist nu ar trebui să se teamă de eventuale procese", consideră Hatneanu.
Mai multă rigurozitate
Ea mai arată că în actualul Cod Civil nu se face nicio referire la acest gen de interdicţii, însă în viitorul sunt nominalizate, drept pentru care trebuie luate în considerare.
"Jurnalistul căruia i se vor cere daune în instanţă va trebui să se apere, arătând că a fost de bună-credinţă, că a verificat informaţiile şi că a cerut punctul de vedere al părţii despre care scrie. Campaniile de presă împotriva unor persoane care nu sunt publice nu-şi vor mai avea locul", spune Hatneanu.
Reaua-credinţă a actului satiric
O altă problemă se ridică în momentul interpretării enunţului potrivit căruia pot fi considerate atingeri aduse vieţii private "utilizarea, cu rea-credinţă, a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană". Sub acest aspect, directorul APADOR - CH susţine că inclusiv satira este protejată de dreptul la libera exprimare.
"Practic nu ştiu ce o să se întâmple. Cine contabilizează unde intervine reaua-credinţă? Chiar este greu de cuatificat. În esenţă, judecătorul decide întrun final. Sper să nu ne trezim în instanţă cu daune pentru jurnalişti", a încheiat Hatneanu.
Aplicarea unitară a Codului, o himeră
Preşedintele Agenţiei pentru Monitorizarea Presei Active Watch, Mircea Toma, este sceptic în ceea ce priveşte aplicarea unitară a prevederilor noului Cod cu referire la capitolele "atingeri aduse vieţii private" şi "dreptul la propria imagine": "Ştiu că cei de la CSM se dădeau peste cap pentru a organiza training- uri pentru judecători în vederea aplicării noului Cod. Mă îndoiesc că au reuşit acest lucru. Cred că o să iasă o mare bulibăşeală".
"Cine contabilizează unde intervine reaua credinţă? Chiar este greu de cuantificat. În esenţă, judecătorul decide într-un final. Sper să nu ne trezim în instanţă cu daune mari pentru jurnalişti."
DIANA HATNEANU, director APADOR-CH
NEMULŢUMIRE
Gogomăniile ministerului Justiţiei
Andreea Marin Bănică salută noile prevederi ale Codului Civil care îngrădesc libertăţile presei, mai ales ale celei "tabloide".
Mai exact, diva este bucuroasă că, prin noul Cod, viaţa privată, intimă - capătă protecţie prin lege. "Mă bucur că intră în vigoare articolele 72, până la 75, din noul Cod Civil! Este interesant că ele ajută orice om, nu numai persoanele publice. Orice om are dreptul să stea într-un restaurant şi să mănânce liniştit! El trebuie să se poată apăra când este filmat fără acordul său scris, când îi sunt publicate sms-urile sau orice fragment de conversaţie personală, când este pozat în situaţii intime. Spre exemplu, întru-un salon de masaj! Atâta vreme cât acea urmărire nu este de interes public, justificat, adică nu afectează viaţa altor oameni, acţiunea nu trebuie mediatizată", e categorică Adreea Marin Bănică. "Zâna", despre înţelegerile "vedetelor" cu paparazzi Spaţiul publicistic e, în ultima vreme, aglomerat şi de "vedete" care, în înţelegere cu paparazii ziarelor de scandal sunt "surprinse" în situaţii intime, jenante, dar care le conferă o notorietate şi, implicit, publicitate imensă. Să ne amintim numai de imaginile din tabloide cu Bianca Drăguşanu şi Cătălin Botezatu sau cu Liviu Vârciu şi Adelina Pestriţu. "Zâna surprizelor" se delimitează de acest gen de publicitate: "Dacă există persoane care chiar vor să fie filmate în orice ipostază, numai să apară în prim-plan, asta nu anulează dreptul nostru, al celor cu respect pentru viaţa privată, de a ne lupta pentru intimitatea noastră!". "Trebuie să existe nişte reguli" Punctul f), din articolul 74, Capitolul 5, spune că pot fi considerate atingeri ale vieţii private: "Difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audovizuale privind viaţa intimă, personală sau de familie, fără acordul pesoanei în cauză". Şi aici, Andreea Marin e categorică: "Dacă dai ştiri din viaţa intimă a cuiva, e firesc să-i ceri acordul. Şi chiar opinia! Trebuie să existe nişte reguli! Şi nişte limite de bun-simţ".
La terminarea conversaţiei telefonice, Andreea Marin Bănică a solicitat să-i fie trimis textul cu declaraţia ei, deşi noul Cod Civil intră în vigoare abia pe 1 octombrie.
DAN CAPATOS
"Nu vom sta cu braţele în sân"
Dan Capatos spune că, dacă va fi împiedicat să-şi facă meseria, va reacţiona, dar încă nu ştie cum.
"Trebuie să vedem exact cum vor evolua lucrurile şi, în mod clar, dacă se va dovedi că prin articolele respective din noul Cod Civil vom fi împiedicaţi să ne facem meseria, în mod clar vom încerca să schimbăm noi lucrurile! Cum, rămâne de văzut!", spune cel care a băgat-o pe Nichita într-un sicriu, de dragul audienţei.
- Părinţii care divorţează vor avea custodia comună a copiilor. Vezi ce spune noul Cod Civil despre căsătoria între persoane de acelaşi sex
- Ce noutăţi aduc Codul Civil şi Codul Penal de la 1 octombrie
- Noul Cod Civil, între drepturi pentru morţi şi taxă pentru uituci