"Noua Republică": Educaţia, salvată prin învăţământul tehnico-profesional

Bacalaureatul Profesional, propus de Ecaterina Andronescu, este considerat de "Noua Republică" irelevant pe piaţa muncii. "E o formă fără fond".

Partidul "Noua Republică" (PNR) a lansat ieri proiectul de relansare a învăţământului profesional şi tehnic, arătând că absenţa învăţământului de acest tip în ultimii zece ani a provocat o gravă lipsă de personal calificat pe piaţa muncii. Proiectul PNR cuprinde cinci puncte, care vizează legislaţia, agenţii economici implicaţi în educaţie şi modul în care trebuie pregătiţi elevii pentru piaţa muncii. 1 Aplicarea legislaţiei existente prin alocarea de locuri către liceele şi colegiile tehnice care reuşesc să încheie contracte cu agenţi economici. În aceste şcoli se pune accent pe pregătirea practică, iar cursurile de cultură generală sunt de limba română, limbă străină, informatică, educaţie antreprenorială. 2 Reglementarea cursurilor de formare profesională de durată medie sau scurtă. "Există meserii în pregătirea cărora nu este necesar un timp îndelungat. Competenţele cerute de acestea pot fi asigurate în perioade de 6 luni- 2 ani. Nu există încă o legislaţie secundară care să reglementeze formarea profesională de durată scurtă sau medie, dar trebuie elaborată în viitorul apropiat", spune Ştefan Vlaston, preşedinţele Asociaţiei EDU CER şi membru PNR. 3 Avantaje pentru agenţi economici, în aşa fel încât aceştia să se implice în procesul de formare profesională. "Se pot imagina avantaje fiscale, permise de legislaţie europeană, concesionări de spaţii şi active disponibile din patrimoniul de stat, scutiri de la unele taxe şi impozite", mai spune Vlaston. 4 Înfiinţarea liceului profesional, unde să înveţe cei care vizează meserii care necesită o pregătire de patru ani. Nu se vor studia discipline teoretice cu grad înalt de abstractizare, ci va exista un curriculum tehnic, instruire practică şi discipline cu caracter aplicativ: comunicare, informatică, educaţie antreprenorială. Un astfel de parcurs se poate finaliza cu Bacalaureat Profesional, care nu dă dreptul urmării unei facultăţi, dar care ar avea greutate pe piaţa muncii. "Bacalaureatul Profesional promovat de actualul ministru al Educaţiei este o formă fără fond. Astfel de examene există şi în prezent, sub numele de examene de certificare a competenţelor profesionale. Nu de schimbarea denumirilor diplomelor este nevoie", arată Vlaston. 5 Multiplicarea traseelor educaţionale. Ştefan Vlaston spune că principala deficienţă a învăţământului românesc e lipsa unei multitudini de trasee educaţionale, care să permită tinerilor să aleagă varianta care li se potriveşte. "Nu de schimbarea denumirii diplomelor este nevoie, ci de acoperirea cu competenţe, abilităţi, aptitudini şi cunoştinţe". ŞTEFAN VLASTON, membru PNR Cele şapte trasee educaţionale Conform planului educaţional propus de "Noua Republică", după absolvirea gimnaziului tinerii ar putea opta pentru una dintre următoarele variante: 1. Intrarea în piaţa muncii, cu ucenicie la locul de muncă şi formare profesională pe baza educaţiei non-formale şi informale; 2. Cursuri de durată scurtă sau medie pentru formare profesională în meserii/ specializări mai simple, în parteneriat cu agenţi economici; 3. Învăţământ profesional de doi ani, în parteneriat cu agenţi economici; 4. Liceu Profesional (cu un curriculum adecvat), terminat cu Bacalaureat Profesional, fără acces la universitate; 5. Liceu Tehnologic, în varianta existentă în prezent, terminat cu Bacalaureat Naţional, cu acces la universitate; 6. Liceu Vocaţional, în varianta existentă în prezent, terminat cu Bacalaureat Naţional, cu acces la universitate 7. Liceu Teoretic, în varianta existentă în prezent, terminat cu Bacalaureat Naţional, cu acces la universitate. Citiţi şi:

• Bac-ul profesional, o complicaţie inutilă. EXPERT în EDUCAŢIE: "Examenul există deja în liceele tehnologice"
• Bacalaureatul va fi DIFERENŢIAT din 2013
• Ecaterina Andronescu: "Bacalaureatul profesional poate fi susţinut şi de absolvenţii liceelor teoretice"