Norma de venit falimentează micii producători

Fermierii care au mai mult de trei vaci în bătătură sau peste două hectare cu grâu se plâng că modul în care au fost stabilite impozitele pe care trebuie să le plătească îi duce la sapă de lemn

Începând de anul trecut, a fost modificat modul de calcul al normei de venit, în baza căreia plătesc impozit fermierii care obțin venituri, individual sau într-o formă de asociere, din cultivarea cerealelor, a legumelor, a pomilor fructiferi și viței de vie sau din creșterea animalelor. Administrațiile financiare județene calculează normele de venit ținând cont și de informațiile primite de la direcțiile agricole, apoi le supun aprobării consiliilor județene. Numai că datele nu corespund întotdeauna cu realitatea. „Normele de venit au fost stabilite arbitrar, fără să se țină cont de producția reală sau de costurile adevărate. Se ia în calcul un venit utopic”, spune Tudor Dorobanțu, secretarul general al Sindicatului Micilor Producători Agricoli.

Diferențe mari

De la un județ la altul, norma de venit diferă semnificativ. Spre exemplu, în Neamț, norma pentru cei care au mai mult de două vaci a fost stabilită la 131 de lei pentru fiecare cap de animal, în vreme ce în Vrancea cuantumul este de 300 de lei. „Foarte multe direcții agricole județene au stabilit normele de venit pe genunchi, fără nicio consultare cu producătorii și fără să țină cont de producțiile reale, care se regăsesc în declarațiile privind cota de lapte, depuse la APIA”, subliniază Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România (FCBR). La cereale, situația este inversă, cel puțin în cazul celor două județe menționate. Vrâncenii au de plătit 127 de lei pentru fiecare hectar cultivat cu grâu sau porumb, în vreme ce nemțenii vor achita 300 de lei. Cei care au cel mult două hectare cultivate cu cereale nu plătesc impozit în baza normei de venit.

Poprire pe conturi

Declaraţia privind norma de venit trebuie depusă în termen de 15 sau 30 de zile de la începerea activităţii, în funcție de specificul acesteia. Totodată, până pe data de 25 mai a fiecărui an fiscal, trebuie depusă Declaraţia privind veniturile din activităţi agricole impuse pe norme de venit. Cum puțini mici producători sunt la curent cu aceste obligații, mulți sunt cei care s-au trezit cu conturile blocate de Fisc. „Mulți plătitori abia știu să scrie, așa că le e greu să completeze atâtea hârtii. Alții uită de declarații, Fiscul le ia datele de la APIA, unde depun cererile de subvenție, și le pune poprire pe conturi, apoi îi execută silit, pentru că nu au plătit”, conchide Tudor Dorobanțu.

Două rate

Plata impozitului anual, stabilit conform deciziei de impunere anuală, se efectuează către bugetul de stat în două tranșe egale. Astfel, jumătate din impozit se achită până la data de 25 octombrie inclusiv, iar diferența de 50% până la 15 decembrie. Anul trecut, au intrat peste 115,8 milioane de lei la bugetul de stat, în contul impozitului pe venitul din activități agricole, de la 352.860 de contribuabili, potrivit datelor furnizate de ANAF, la cererea EVZ. Cele mai mari încasări au fost realizate în Constanța, Timiș și Dolj.