Sigur vă amintiți de vorbele Laurei Codruța Kovesi care, la sfârșit de mandat la DNA, ne spunea: ”Noi suntem procurori! Noi suntem DNA!”.
Parafrazarea expresiei ei mi s-a părut cea mai potrivită pentru titlul acestui articol de opinie, pentru că voi povesti cum ne duc cu preșul unii procurori (inclusiv/sau mai ales cei de la DIICOT) în cauzele la care muncesc. Cazul de la Caracal, în fapt tragedia unor familii, s-a transformat într-o tele-nuvelă din cauza defectoasei comunicării a Parchetului.
Pe lângă toate ingredientele unui scenariu mereu actualizat cu fapte, mărturii și informații noi (unele de-a dreptul exagerate!), ne-am întâlnit și cu minciunile unor procurori care au muncit în acest dosar de răpire, cu suspiciuni de trafic de minore în vederea prostituției, dar și cu acuzații de omor și profanare de cadavru. Acești oameni ai legii, însă, și-au permis să mintă atunci când au fost luați la întrebări de superiori, exact ca infractorii pe care-i anchetaseră.
Spre exemplu, în primul raport al Parchetului General, întocmit după controlul efectuat de Serviciul de Îndrumare și Control la Parchetul Judecătoriei Caracal și DIICOT Craiova în legătură cu uciderea Alexandrei Măceșanu, se arată că ”procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal nu le-au interzis lucrătorilor de poliție să pătrundă în domiciliul prezumtivului autor Dincă Gheorghe, după ce l-au identificat. În raport de constatările din teren, de comun acord, procurorii și lucrătorii de poliție au apreciat că nu este oportună pătrunderea în domiciliu înainte de ora 06.00, întrucât exista riscul compromiterii probelor în situația în care autorul nu se afla acolo”.
Polițiștii, însă, contrazic această variantă. Adjunctul IPJ Olt, Nicolae Alexe, propune să intre în casă, chiar dacă nu exista mandat de percheziție, dar procurorii nu sunt de acord. Le spun polițiștilor că probele ridicate în lipsa mandatului ar putea fi anulate în instanță, se arată în raportul Ministerului de Interne. Alexe și colegii săi susțin această variantă și în fața procurorului de la Secția Specială, declarând că fostul adjunct a propus să intre în flagrant în casa lui Gheorghe Dincă, invocând prevederea legală care le permitea acest lucru. Balanța adevărului a înclinat în favoarea polițiștilor, deși magistratul a susținut că el a plecat acasă în noaptea când s-a păzit casa lui Dincă și a revenit doar dimineață. Fiind procuror de caz, Cristian Ovidiu Popescu a fost suspendat din funcție de CSM.
Magistratul a cerut în instanță să i se anuleze sancțiunea dând vina pe polițiști, însă Înalta Curte a menținut decizia de suspendare. Un alt procuror care a cam ”minciunit” este Liviu Vasilescu de la DIICOT Craiova, anchetatorul care îi spunea mamei Luizei că se lovește de un zid și nu poate ajunge la cel care-i răpise fata. Să zicem că a mințit prin omisiune, fiindcă nu știm exact ce a declarat superiorilor săi. Procurorul nu a spus nici cine era ”zidul” de care se lovea, nici că în dosarul pe carel instrumenta pentru trafic de persoane avea date despre Dincă încă dinainte de răpirea Luizei. A declarat-o însă public unul dintre martorii audiați în acel dosar, un vânzător de cartele de telefon. Apoi, avocatul Tonel Pop, apărătorul din cazul dispariției elevei Luiza Melencu, a făcut o dezvăluire șocantă, în urmă cu mai bine de o lună.
El a spus că, în primele zile de anchetă, când încă cercetarea era condusă de DIICOT Craiova, iar ancheta o făceau polițiștii din Caracal, cu șefii lor, comisarii Alexe, Mirea și Pistol, procurorul de caz Liviu Vasilescu i-a pus sub acuzare doar pe operatorii de la 112, angajați ai STS. Niciunul dintre polițiștii care nu au acționat rapid pentru salvarea Alexandrei Măceșanu nu a fost deranjat, nici măcar ca suspect. Procurorul a susținut că doar operatorii STS sunt de vină, ”uitând” și că nu STS a fost instituția care le-a indicat trei adrese greșite pentru care au cerut mandate de percheziție de la instanță, în data de 25 iulie, așa cum au susținut a doua zi. O minciună cât casa i-a fost servită de procurori și șefului Institutului de Criminalistică al Ministrului de Interne, locul unde se analizează toate probele ridicate din casa și mașina lui Dincă. Numai de la ei putea afla Romică Potorac, biolog de profesie, că în dimineața de 26 iulie, atunci când polițiști și procurori au intrat în curtea lui Dincă, butoiul în care se zice că a fost arsă Alexandra era cald, iar cenușa era sub el.
Asta în condițiile în care Dincă a declarat că încheiase arderea în jurul orei 20.00! Oricum, de neacceptat această explicație din partea unui biolog-criminalist cu vechime în munca pentru prinderea infractorilor: dacă butoiul era cald, nu mai e nevoie de altă probațiune pentru a demonstra omorul și arderea! Cu minciuni s-a jonglat și în cazul bătăliei sângeroase din Piața Constituției. Nici nu apucaseră angajații Parchetului General, cei de la SRI și Ministerul de Justiție să ajungă la locul de muncă și ”pe surse” li s-a spus reporterilor că e vorba despre o reglare de conturi între două grupări de proxeneți din cauza unei fete traficate și exploatate în Germania. S-a înțeles astfel că DIICOT va coordona ancheta. Dar DIICOT-ului îi ajungea dosarul Caracal, era mult prea ocupat.
Peste zi, s-a schimbat, a intrat în joc Parchetul București alături de Poliția Capitalei, deși surse din Poliție vorbeau tot de proxenitism, iar pe un lider de sindicat l-a luat gura pe dinainte și ne-a confirmat la tv cauza bătăii, soldată cu un omor. După arestarea a șase inși, procurorii bucureșteni s-au răzgândit. Bătăușii nu mai făceau parte din clanurile unor proxeneți, ci conflictul a fost generat de iubita unuia dintre lideri, care s-a refugiat în brațele unui boss din clanul rival. Răzbunare amoroasă în Piața Constituției, deci, între grupările din Giurgiu și bucureștenii din Tei Toboc, pentru cei care pot să creadă că așa își rezolvă interlopii problemele cu iubitele adultere! Ultima bombă pe filiera procurorilor care se zice că se ocupă de rețelele de traficanți de persoane și prostituție ne-a fost servită marți, 8 octombrie. Din Franța. Parchetul din Nancy cred că a vrut să atenționeze autoritățile de la București, în special DIICOT și Poliția de Frontieră, că nu prea fac nimic ca să oprească clanurile de interlopi să le invadeze țara cu prostituate.
O să și demonstrez de ce susțin asta. Deci, luni, autorităţile franceze au anunțat presa că a pus capăt activităţii unei reţele de prostituţie organizate de nouă cetăţeni români. Procurorii francezi spun că rețeaua funcționa din octombrie 2017, că acum au arestat, din mai multe orașe, opt inși, iar unul a fost pus sub control judiciar. “Proxeneţii proveneau din aceeaşi regiune din România şi îşi exploatau în special partenerele, împărţind veniturile”, arată procurorii francezi. ”Bomba” este că autoritățile franceze sunt exasperate că partea română nu reușește nici să pună stavilă la granițe, nici să aresteze proxeneții care au invadat orașe ca Rouen, Nancy, Rennes și Nantes. O căutare în arhiva de presă mi-a relevat doar știrile din această vară cu privire la acțiunile francezilor de destructurare a rețelelor de prostituție românești și de alarmare a DIICOT România. În 15 iunie, publicam că o grupare de proxeneţi români care acționa în oraşele Rennes şi Nantes a fost destructurată în Franța, 15 persoane fiind arestate.
Știrea apăruse în cotidianul Le Parisien. Prinderea proxeneților a fost posibilă în urma unei anchete a Poliției franceze, care a durat mai bine de șase luni. Arestările s-au petrecut în Franța, Germania, Italia și România, în baza informațiilor venite de la anchetatori. Le Parisien mai scria că anchetatorii români au confiscat mai multe autoturisme de lux care aparțineau membrilor rețelei, iar bunurile achiziţionate de proxeneţi fac obiectul unei anchete în România. DIICOT a reacționat imediat și pe 18 iunie aflam că procurorii împreună cu poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Craiova, asistați și de o echipă de polițiști francezi și un reprezentant al Europol au făcut 7 percheziţii domiciliare, în judeţul Dolj. Confiscările de bunuri s-au produs în comuna Urzicuţa, unde proxeneții își aveau casele. Din cercetări a reieşit că, din 2015 şi până în prezent, mai mulţi bărbaţi români ar fi racolat şi transportat în localitățile Rennes și Nantes tinere pe care le-au determinat să practice prostituţia.
În urma percheziţiilor din România, DIICOT Craiova a arestat alte trei persoane. Cum s-ar zice, investigatorii francezi leau pus pe tavă alor noștri rețeaua! Trebuie reținut că, în a doua jumătate a lunii iunie, Luiza din Caracal era dispărută, iar procurorii de la DIICOT Craiova, cu Liviu Vasilescu și șeful său în frunte, se împotmoliseră în dosare. Și după dispariția Alexandrei, autoritățile franceze au mai livrat ”pești” procurorilor DIICOT. Astfel, pe 20 septembrie, presa informa că instanța Curții de Apel Alba-Iulia a pus în executare mandatele de arestare europene, emise pe numele a doi interlopi din Valea Jiului, anchetaţi pentru trafic de persoane şi proxenetism, în Franţa, pentru fapte comise în 2018. În aceeași perioadă – 17-20 septembrie, s-au operat percheziții și 10 arestări, la adresele indicate de francezi, în localitățile Năvodari și Ovidiu, județul Constanța.
Din cercetări a reieșit că, din anul 2017 și până în august 2019, persoanele vizate ar fi recrutat, de pe raza județului Constanța, mai multe tinere, printre care și minore, pe care le-au scos ”la produs” pe stradă și în hoteluri franțuzești. Românii aflau de la DIICOT despre ce realizări au procurorii noștri. Doar cu cazul lui Dincă nu prea le iese. Noi suntem procurori! Noi mai și mințim, când muncim! Simona Ionescu, redactor-șef în fața procurorului de la Secția Specia de la ei putea afla Romică Potorac, biolog de profesie, că în dimineața de 26 iulie, atunci când polițiști și procurori au intrat în curtea lui Dincă, butoiul în care se zice că a fost arsă Alexandra era cald, iar cenușa era sub el. Asta în condițiile în care Dincă a declarat că încheiase arderea în jurul orei 20.00! Oricum, de neacceptat această explicație din partea unui biolog-criminalist cu vechime în munca pentru prinderea infractorilor: dacă mânia şi îşi exploatau în special partene rele, împărţind veniturile”, arată procurorii francezi.