Peste două milioane de români ar putea primi, de la 1 ianuarie, un salariu brut de 3000 de lei. 200 de lei din cei 3.000 sunt scutiți de impozit și contribuții la fondurile de asigurări. Așadar, netul va ajunge la 1863 de lei, cu 339 de lei mai mult față de cât este în prezent.
Guvernanţii, sindicatele şi patronatele au reluat discuţiile legate de majorarea salariilor de la 1 ianuarie 2023, respectiv impozitarea veniturilor salariaţilor de anul viitor. De aceasta data este vorba despre salariile tuturor romanilor care câștiga între 3000 și 5000 de lei. Dacă angajatorii vor majora voluntar salariilor acestor romani cu 450 de lei, 200 de lei vor rămâne netaxați de stat.
Acum, Guvernul pregătește și o serie de schimbări la „ordonanța trenuleț”, cea care stabilește principalele măsuri fiscale care intră în vigoare la 1 ianuarie 2023, afirmă surse guvernamentale, citate de potrivit România TV.
Cu câți bani rămân, de fapt, după creșterea salariului minim
Ministerul Muncii a pus de curând în dezbatere publică Proiectul de Hotărâre prin care salariul minim brut pe țară va fi majorat de la 1 ianuarie 2023 și va ajunge la 3.000 de lei. Astfel, pentru un program normal de lucru, de 165,333 ore pe lună, majorarea reprezintă o creștere de 17,6% față de luna decembrie 2022.
De măsura majorării salariale vor beneficia doar angajații care au salariul minim pe economie, adică aproximativ 30% din salariaţi, iar impactul bugetar direct este de aproximativ 2,1 miliarde de lei, în plus la bugetul consolidat.
Potrivit Blocului Naţional Sindical (BNS), majorarea salariului până la 3.000 de lei, din care doar 2.800 baza de calcul a contribuţiilor sociale şi impozitelor reprezintă o creştere netă a salariului minim de aproximativ 342 lei, din care 92 lei asumat de buget prin revizuirea politicii fiscale şi 250 lei asumaţi de angajator prin creşterea valorii brute a salariului minim. Această măsură este o penalizare în viitor, în momentul pensionării, prin scoaterea din baza de calcul a CAS a 200 de lei.
Angajații cu normă redusă vor fi plăti impozite mai mari
Lucrătorii angajați cu contracte de muncă part-time vor fi impozitați la nivelul celor care primesc salariul minim pe economie. Măsura, care se aplică deja, de la 1 august, a devenit lege în baza votului dat în Camera Deputaților și urmează să meargă la președintele României pentru promulgare. Suprataxarea contractelor de muncă a fost impusă, inițial, prin ordonanță de urgență adoptată în Guvern.
Camera Deputaților a adoptat, miercuri, 16 noiembrie, proiectul de lege care aprobă Ordonanța 16/2022 privind modificarea Codului Fiscal. În principal, este vorba despre supraimpozitarea contractelor de muncă pentru angajații cu normă redusă de lucru.
Supra-impozitarea contractelor de muncă part-time a fost introdusă prin Ordonanța 16/2022, de Guvernul condus de Nicolae Ciucă, iar măsura a intrat în vigoare de la 1 august. Toate contractele cu normă de lucru redusă sunt impozitate, în baza acestei reglementări, la nivelul contractelor full time plătite cu salariul minim pe economie.