Noi controverse pe tema prăbușirii Cascadei Bigăr. Explicațiile unui geolog

Cea mai cunoscută cascadă din România, Biger s-a prăbușit. Specialiști recunosc că acest deznodământ ar fi putut fi, cel mult, întârziat, dar s-ar fi ajuns în aceeași situație mai devreme sau mai târziu.

Prăbușirea cascadei Biger a stârnit vii polemici. Mircea Jumanca, activist pentru protecția mediului și ghid de turism, a declarat pentru Deutsche Welle că motivul prăbușirii Cascadei Biger este intervenția omului în circuitul apei. Aceasta a fost deviată pentru a alimenta o păstrăvărie din vecinătate.

La rândul său, Florin Stoican, un geolog cu 20 de ani de experiență în managementul ariilor naturale protejate și conservarea patrimoniului natural spune că notorietatea cascadei i-a făcut pe unii să caute imediat vinovați pentru prăbușirea acesteia. Dar geologul atrage atenția că prăbușirea stâncii care forma cascada este „cât se poate de normală și era predictibilă”.

„Ce înseamnă celebritatea: a bubuit internetul la știrea prăbușirii stâncii care forma cascada Bigăr. Și imediat trebuia găsit și un vinovat, ca să existe și o intrigă a evenimentului. La îndemână a fost o captare pentru o păstrăvărie. În realitate prăbușirea este cât se poate de normală și era predictibilă.

Depunerea de travertin era surplombată, suspendată deasupra râului și era chestiune de timp până să se fisureze și rupă. Pe măsură ce depunerile de carbonat de calciu dizolvat în apă cresc, stânca se îngreunează până cedează sub propria greutate”, a scris Stoican pe Facebook.

Romsilva anunță că prăbușirea s-a produs din cauze naturale

Specialistul mai spune că prăbușirea cascadei ar fi putut fi cel mult întârziată dacă autoritățile ar fi luat o serie de măsuri pentru protejarea stâncii.

„Dacă voia cineva să întârzie prăbușirea, putea pune un sprijin sub stânca suspendată și/sau restricționa traficul de pe drumul de deasupra care producea trepidații. Dar până la urmă tot asta ar fi fost soarta ei.

Îmi aduc aminte de o cascadă mult mai puțin celebră, tot dintr-un parc național, Buila-Vânturarița, din Cheile Bistriței, pe care niște genii au astupat-o cu molozul de la reparația drumului. Și alți inteligenți de la garda de mediu, la sesizarea noastră ne-au răspuns că au investigat și negăsind nimic în hârțoagele lor, au tras concluzia că acea cascadă nici n-a existat vreodată, chiar dacă ulterior ea a reapărut. Dar era o cascadă mai amărâtă, fără așa notorietate. Deci nu dați cu pietre, ele cad singure, atâta timp cât există gravitație”, mai scrie Florin Stoican, potrivit Gândul.

Regia Națională a Pădurilor Romsilva a anunțat luni că unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din România, Cascada Bigăr din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, s-a prăbușit din cauze naturale.

Aflată în Cheile Nerei, la o distanță de șapte-opt ore cu mașina de București, cunoscuta cascadă era vizitată anual de peste 100 de mii de iubitori ai naturii. Site-ul american „The World Geography” a clasat Cascada Bigăr pe primul loc în topul celor mai frumoase cascade din lume.