Directori din Primăria Capitalei sunt suspectaţi că au fabricat documente, ca să nu aplice penalităţi de sute de mii de euro firmei Apolodor. Consultantul englez a reziliat contractul.
Documentele privind lucrările din Centrul Istoric arată că firma care a câştigat licitaţia a încălcat condiţiile din ofertă şi pe cele din contract. Directorii Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB) au scos însă din pălărie documente, posibil contrafăcute, care să-i scape pe constructori de plata penalităţilor de ordinul sutelor de mii de euro. Este treaba organelor de anchetă să verifice dacă acestea sunt contrafăcute sau prost făcute, cu toate consecinţele legale care se impun. Vom demonstra că o parte dintre ele au fost scoase "din joben" şi că se bat cap în cap cu cele reale de până atunci.
Apolodor, unicul câştigător
După rezilierea contractului cu firma spaniolă Sedesa, care a provocat pagube serioase, materiale şi de imagine, lucrările de reabilitare a infrastructurii în Centrul Istoric au fost scoase la licitaţie la sfârşitul anului 2010. Programul de investiţii a fost împărţit în 3 pachete, fiecare dintre acestea fiind divizat pe mai multe loturi de străzi. Primele contracte de execuţie s-au semnat pe 3 decembrie 2010, celelalte fiind parafate pe 15 februarie 2011. Toate contractele au avut un unic câştigător, asocierea SC Apolodor Grup Construct & SC Engineering Design SRL.
Ofertă de Superman
Ofertele firmelor participante la licitaţie au fost evaluate după criteriul preţului şi cel al timpului de execuţie. Dintre acestea, 70% a contat timpul de finalizare a lucrării, preţul având o im portanţă de numai 30%. Oferta SC Apolodor a fost irezistibilă. Pentru lotul de străzi Lipscani, Zarafi şi Smârdan, constructorul s-a lăudat că dă gata proiectarea în numai 7 zile şi că predă apoi lucrarea "la cheie", după doar alte 14 zile lucrătoare.
PMB a înghiţit găluşca
Când au văzut oferta, chiar şi reprezentanţii Primăriei s-au frecat la ochi: cum să se poată termina proiectarea, cu tot cu avize, în numai 7 zile, cât timp orice instituţie poate da un aviz şi după 30 de zile? Au pus această întrebare şi firmei Apolodor. Aceasta a întărit însă, în răspunsul către Primărie, datele din ofertă: "Ne-am asumat şi susţinem termenul de 7 zile pentru proiectare, din care 6 pentru obţinerea avizelor şi autorizaţiei de construire". Urmare a clarificării, reprezentanţii PMB s-au convins că Moş Crăciun există şi au semnat contractul cu Apolodor.
Penalităţi usturătoare
Apolodor a luat autorizaţia de construire în regim de urgenţă ,după care nu şi-a mai îndeplinit obligaţia să finalizeze proiectarea, cu tot cu avize. De-a lungul lunilor ce s-au scurs, în 2011, consultantul desemnat prin contract (asocierea dintre Ove Arup & Partners Londra şi Tecnic Consulting Engineering Romania) le-a atras atenţia, în repetate rânduri, celor de la Apolodor, asupra întârzierilor în proiectare, dar şi în execuţie, pentru care trebuiau aplicate sancţiuni. Mai în vară, consultantul a calculat şi transmis PMB penalităţile ce trebuiau plătite de Apolodor pentru întârzierea obţinerii avizelor şi pentru depăşirea termenelor de execuţie. Suma totală a penalităţilor este greu de estimat în prezent, ne-au spus specialişti din PMB, dar este, afirmă tot ei, de ordinul sutelor de mii de euro.
"Erori regretabile"
Mădălin Dumitru, directorul general infrastructură şi servicii publice, nu a catadicsit să calculeze şi să aplice penalităţile, deşi nu a contrazis niciodată adresele consultantului. Abia pe 6 octombrie 2011, Dumitru a trimis o adresă consultantului în care i-a comunicat o serie de documente care "demonstrau" că SC Apolodor este în grafic cu lucrările şi că nu are de plătit penalităţi.
"Dintr-o eroare regretabilă de comunicare, unele documente emise de direcţia noastră nu au fost menţionate în rapoartele dumneavoastră", se arată în adresă.
Între acestea, Mădălin Dumitru a trasmis şi 13 "note de renunţare". Notele au darul de a-i scuti pe constructori de cea mai mare parte a penalităţilor, cele pentru întârzierea activităţii de proiectare. Notele nu ajunseseră până atunci la consultant, deşi poartă date din 21 şi 28 decembrie 2010, respectiv 21 martie 2011!
Documente oficiale suspecte
Cea mai mare bănuială cu privire la fabricarea documentelor o ridică tocmai cele care fac referire la binecunoscuta stradă Lipscani şi la străzile Filitti şi Tonitza. Pe 27 decembrie 2010, primarul general Sorin Oprescu a aprobat un referat pe baza căruia Apolodor a fost notificată, a doua zi, că i se vor percepe penalităţi pentru întârzierile în respectarea ofertei şi a contractului cu privire la proiectare şi avizele legale pentru străzile de mai sus. Pe baza acestora, cosultantul a estimat sancţiunile ce trebuiau aplicate de Primărie.
Cum arătam mai sus însă, Mădălin Dumitru şi-a amintit deodată că a emis note de renunţare pentru plata avizelor. Nota de renunţare la penalităţi pentru Lipscani întăreşte suspiciunile privind fabricarea de documente, deoarece este înregistrată pe 21 decembrie 2010! E greu de înţeles cum a uitat Mădălin Dumitru că a renunţat la aplicarea de penalităţi pentru Lipscani, pe 21 decembrie şi a făcut referat pentru penalităţi, aprobat de Oprescu pe 27 decembrie! Apoi a trimis adresa din 28 decembrie că se vor aplica penalităţi, pe care acum nu le mai impută, trecând peste semnătura lui Oprescu.
Anchetă penală
Surse din cadrul Primăriei şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti afirmă că problema este de competenţa Parchetului. "Organele de anchetă trebuie să verifice în calculatoarele PMB modul în care le-au fost date numere de înregistrare, documentelor de care şi-a adus aminte Dumitru, abia în octombrie 2011", susţin sursele.
HARABABURĂ
Minciunile au picioare scurte
Ingineria documentelor funcţionează şi pentru execuţia lucrărilor de infrastructură, consultantul semnalând întârzieri şi atenţionând Primăria că trebuie să sancţioneze Apolodor pentru întârzieri. Primele lucrări de execuţie au început pe 7 ianuarie şi s-au terminat pe 21 ianuarie 2011, când SC Apolodor a chemat PMB (adresa 322/2011) să vină să facă recepţia lucrărilor pentru Lipscani. Primăria a răspuns, pe 25 ianuarie, că va veni deîndată ce vremea o va permite. Recepţia nu e făcută nici azi!
"Magicianul" Mădălin Dumitru a scos din joben o altă adresă a Apolodor (321/2011), prin care aceştia cereau ordin de sistare a lucrărilor pe 18 ianuarie, din cauza vremii nefavorabile. Aberaţia e evidentă. Dacă Apolodor ar fi cerut, mai întâi, oprirea lucrărilor, iar Mădălin Dumitru a dat ordinul de sistare, cum mai putea aproba acesta recepţia cerută prin adresa 322? El nu avea cum să mai accepte că s-au terminat lucrările, deoarece abia le aprobase oprirea şi constatase că erau neterminate.
Nici Mădălin Dumitru, nici oficialii Apolodor nu ne-au putut oferi o explicaţie plauzibilă cu privire la această harababură.
PROBE FOTO
"Evenimentul Zilei" prezintă dovezile că Apolodor a lucrat în afara ordinelor, iar Primăria şi consultantul au închis ochii
Lucrările în Centrul Istoric nu puteau fi executate decât în baza unor ordine de începere şi oprite doar în baza altora, de sistare a lucrărilor. După ele, Primăria calculează numărul de zile lucrate efectiv de constructor şi verifică dacă acesta îşi respectă oferta de la licitaţie, şi cea din contract. El nu are voie să lucreze în afara acestor ordine.
Ziarul nostru a intrat în posesia dovezilor că SC Apolodor a lucrat în afara acestor ordine şi că nu a fost trasă la răspundere, deoarece reprezentanţii Primăriei şi ai consultantului au închis ochii la lucrările clandestine.
Potrivit documentelor oficiale, pe străzile Lipscani, Smârdan şi Zarafi nu s-a lucrat deloc între 18 ianuarie şi 23 martie 2010. Puteţi vedea mai jos fotografii care arată că pe Lipscani şi Smârdan s-a lucrat de zor şi pe 22 februarie, dar şi pe 10 şi 15 martie 2010. La fel, pe străzile Filitti şi Tonitza, unde s-a lucrat oficial doar câteva zile în lunile ianuarie - aprilie. Şi pentru acestea avem fotografii care demonstrează că, după ordinul de sistare din 14 februarie 2010, s-a lucrat şi pe 15, 22 sau 24 februarie. La fel s-a lucrat şi pe 14 sau 26 martie, tot în zile în care oficial şantierul era închis.
Mădălin Dumitru a părut a sări ca ars când i-am arătat o parte dintre fotografii şi a trimis o adresă consultantului prin care i-a solicitat explicaţii. Consultantul nu a răspuns încă la adresă şi nici Mădălin Dumitru nu a mai insistat.
Carmen Done, director Apolodor Construct, ne-a spus că ar fi lucrat pentru furnizorii de utilităţi, la pregătirea căminelor pentru capacele de canal cu sigla Primăriei în baza altor contracte. Ea nu ne-a putut explica însă de ce a lucrat în afara ordinelor Primăriei. Pozele prezentate de noi nu par a-i surprinde lucrând la gurile de canal.
CUTREMUR
Lucrările nu mai pot fi recepţionate
Lucrările sunt într-un impas uriaş. Primăria nu i-a plătit consultantului englez niciun sfanţ pentru munca din 2011. Pe 16 septembrie, englezii au declarat contractul de consultanţă ca fiind reziliat unilateral. Ca urmare, nicio lucrare nu mai poate fi efectuată legal, deoarece plăţile nu pot fi făcute decât dacă sunt atestate de consultant. Carmen Done, director în Apolodor Construct, reclamă şi ea că nu a fost plătită: "Contează că lucrăm, de mai bine de patru luni, august, septembrie, octombrie, noiembrie, fără să fim plătiţi. Altfel, să ne penalizeze dacă aşa trebuie".
Carmen Done nu a putut să ne explice cum de a lucrat fără consultant în perioada scursă de la rezilierea Centrului Istoric. A refuzat să ne spună dacă lucrările de după 16 septembrie s-au efectuat în prezenţa consultantului şi dacă este legal să lucreze în absenţa acestuia.
"Evenimentul Zilei" a cerut, oficial, Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), lămuriri cu privire la cele de mai sus, dar ISC nu a răspuns, deşi sau scurs două săptămâni de la adresa noastră.
De cealaltă parte, Mădălin Dumitru susţine că nu se impun penalităţi pentru întârzierile Apolodor, deoarece legea permite obţinerea avizelor până la terminarea lucrărilor. El omite faptul că în contract se prevede că Apolodor se obligă să respecte oferta de la licitaţie, în care aceştia se împăunau că iau avizele în 6 zile.
Consultantul englez a refuzat să răspundă întrebărilor noastre punctuale, în ciuda insistenţelor, sub pretextul clauzelor contractuale. De fapt, răspunsurile i-ar fi putut incrimina şi pe ei.
Metehne grele
Primăria Generală a Capitalei şi-a făcut un obicei din a încuraja neseriozitatea constructorilor. Aceştia câştigă licitaţiile garantând că termină lucrările peste noapte. Directorii îi declară câştigători ai contractelor pe bani publici, apoi firma de construcţii se apucă de lucru "cătinel". Contractele prevăd că întârzierile se sancţionează, iar Primăria ar putea câştiga bani frumoşi din întârzierea lucrărilor. Interesul directorilor din Primărie nu coincide cu cel public, astfel încât aceştia fac tot posibilul să nu-i sancţioneze pe constructori. Situaţii precum cea de mai sus se regăsesc la multe dintre lucrările aflate în derulare, ne-au declarat surse avizate.