La SC Sârme şi Cabluri din Hârşova (jud. Constanţa) au fost aduşi, în primăvara acestui an, 25 de muncitori din Nepal, iar zilele acestea numărul lor a fost suplimentat cu încă 12. Primesc 200 de euro pe lună.
Nepalezii sunt cazaţi în apartamentele din oraş şi au salarii lunare de circa 200 euro. Ei au fost aduşi printr-o firmă din Constanţa. Nemulţumirea localnicilor este evidentă, Hârşova având statut de zonă defavorizată economic din anii 90, din cauza şomajului ridicat înregistrat aici. "Se ştie că Hârşova este campioană naţională la şomaj. La banii ăştia, de 200 de euro, ar fi muncit şi românaşii noştri, care sunt la fel de buni specialişti ca şi nepalezii. Dacă erau nişte nemţi, mai tehnici, nu m-ar fi surprins. Aşa, ce fabrici au nepalezii acolo, în Himalaya?", a răbufnit fostul primar din Hârşova, Ionel Chiriţă, cel care a obţinut statutul de zonă economică defavorizată pentru acest oraş "Am sosit în România pe 6 februarie 2011 şi ne place aici", ne-a declarat Krishna Rai (32 ani). Rai a sosit în România în baza unui contract care expiră la sfârşitul anului 2012. Nepalezul, care este un practicant al religiei Kinrat, un amestec de budism Tibetan şi Hinduism, nu şi-a adus în România şi familia. Rai a lucrat şi în Afganistan o perioadă, pentru o multinaţională cu sediul în Statele Unite, dar acum se simte bine în România. "Românii, băieţi buni, obiceiuri bune", ne-a spus el. Spre deosebire de cealaltă unitate economică locală (Şantierul Naval), care este în "moarte clinică", Întreprinderea de Sârmă şi Cablu din Hârşova a funcţionat aproape neîntrerupt de la momentul Decembrie 1989 şi a produs intens pentru export.