Alimentarea cu gaz a Europei este amenințată de tensiunile dintre Rusia și Ucraina. În cazul în care compania rusă Gazprom ar opri livrările, România ar putea avea probleme.
În cazul în care vremea nu se schimbă radical, producția internă și depozitele pe jumătate pline ne-ar ajunge să trecem iarna. În caz de ger, ar putea fi activat un plan de urgență, prin care marii consumatori să fie deconectați, ca să rămână gaz, pentru instituții importante, și populație.
Doar o iarnă blândă ne mai salvează
În România este în prezent un consum de peste 50 de milioane de metri cubi de gaz pe zi, arată datele Transgaz. Cea mai mare parte din această cantitate este asigurată din producția internă și din depozite, însă aproape un sfert vine de la ruși.
Dacă anul trecut gazul rusesc ajungea la noi, pe la Negru Vodă, prin Turkstream 2, din ianuarie traseul s-a schimbat, fără vreun motiv oficial, prin Ucraina. Iar cantitățile livrate sunt momentan mult reduse, la mai puțin de un sfert din capacitate.
Întrucât am avut o iarnă blândă până acum, depozitele sunt pline aproape pe jumătate. La fel ca în restul Europei şi comparativ cu iarna anului trecut.
„În momentul de față, la consumul acesta nu vedem absolut niciun fel de pericol de a rămâne fără gaze naturale în depozite, având în vedere că extragem 19 miloane de mc, iar capacitatea maximă de extracție pe zi poate să sară de 24 de milioane, deci dacă e nevoie putem să extragem și mai mult”, a declarat George Niculescu, Secretar de Stat, Ministerul Energiei.
Nevoia ar putea să apară în scenariul pesimist în care conflictul între Rusia și Ucraina escaladează. La limită, România ar putea să treacă cu bine peste iarnă chiar și fără gazele rusești, însă numai dacă vremea va fi bună, spun specialiștii în energie. Altfel am putea avea probleme.
În acest caz, se trece la măsuri de criză.
Se caută independența energetică
„Marii consumatori de gaze naturale să fie deconectați pentru perioade scurte de timp, rămânând conectați toți consumatorii esențiali: instituții publice, spitale, consumatori casnici, în ordinea în care sunt trecuți în actele normative această măsură este un scenariu foarte pesimist”, a mai spus George Niculescu, potrivit stirileprotv.ro.
Cu toate acestea România este mai puțin vulnerabilă ca alte țări, care sunt mult mai dependente de gazul rusesc. Bulgaria, de exemplu, sau Republica Moldova, unde aproape tot gazul consumat este de la Gazprom, arată datele din 2020.
Țara noastră ar fi mai puțin dependentă cu ajutorul investițiilor în tehnologii de producere a energiei cu emisii reduse, precum parcurile eoliene ori panourile fotovoltaice. Și extracția de gaze din Marea Neagră ne-ar putea duce mai aproape de independență energetică, însă ar mai trece câțiva ani până atunci.