Oamenilor li se promiteau salarii minime de 800 euro/lună. În Cipru, erau cazaţi în grajduri şi plătiţi cu 100 de euro/săptămână. De foame, oamenii ajunseseră să caute prin tomberoane.
Peste 100 de persoane care au plecat la muncă în străinătate au devenit sclavi pe plantaţiile din Cipru, Spana şi Cehia.
Se acopereau cu documente pentru a câştiga încrederea totală Ghinioniştii, cei mai mulţi din Iaşi, s-au lăsat ademeniţi de anunţurile de angajare de la mica publicitate din ziarele locale. Deşi la început li se promiteau condiţii de muncă excelente şi salarii frumoase, când ajungeau în străinătate aceştia erau vânduţi ca la târgul de animale şi uneori mâncau din tomberoane ca să nu moară de foame. Trei ieşeni au pus la cale întreaga operaţiune şi, ca să capete şi mai mult încrederea celor care voiau să plece la muncă în străinătate, semnau contracte cu ei şi le cereau actele ca să îi înscrie la ITM. Gheorghe Caia, Dumitru Ursu şi Florin Obreja şi-au înfiinţat în 2009 mai multe firme de recrutare de forţă de muncă şi au început să dea anunţuri de angajare cu promisiuni din cele mai frumoase: salariu între 800 şi 1.000 de euro, program de 8 ore pe zi, cazare şi masă asigurate.
Mâncau numai portocale şi primeau 100 de euro pe săptămână Victimele au căzut ca muştele iar fiecare dintre cei care au semnat contractele au plătit comisioane între 100 şi 200 de euro pentru intermediere. Visul frumos se spulbera însă imediat ce ajungeau în străinătate. Erau adunaţi în sedii de către alţi intermediari şi apoi vânduţi ca animalele patronilor care aveau nevoie de forţă de muncă. Erau cazaţi în case părăsite sau în construcţie, uneori şi câte 10 în cameră, mâncau de prin tomberoane sau numai portocale iar la sfârşitul lunii primeau între 20 şi 100 de euro. Mulţi dintre ei au reuşit să se întoarcă în ţară numai după ce rudele le-au trimis bani de bilete. Cei trei ieşeni au fost trimişi în judecată pentru trafic de persoane şi constituirea unei grupări organizate pentru comiterea acestei infracţiuni.