Au mâncat din abundenţă. O cină bogată, pretenţioasă şi elaborată, un triumf al artei culinare. Bucuria aromelor şi gustului a fost însă cea din urmă...
În seara zilei de 14 aprilie 1912, un număr mare de pasageri de la clasa I au fost invitaţi la o petrecere găzduită într-un elegant restaurant "à la carte", care abia intrase în celebrul lanţ Ritz. "Era ultimul răcnet", îşi aminteşte Mahala Douglas, pasager la clasa I. "Mesele erau împodobite cu margarete şi trandafiri roz, mâncarea era superbă- caviar, crab, prepeliţe din Egipt, struguri mari şi piersici proaspete...".
Nu numai atât, după cum notează şi Rick Archbold, coautorul volumului "The Last Dinner on the Titanic" (1997). Fastuoasa cină din seara fatidică era ţinută în onoarea căpitanului Edward Smith. Acesta colindase apele Atlanticului de Nord timp de 26 de ani şi era considerat la vremea aceea cel mai experimentat pilot naval al rutelor din America de Nord.
Delicatese din belşug
Cina a început cu fineţuri, cum ar fi stridiile à la Russe, urmate de un "val" al delicateselor: consome Olga, supăcremă de orz, somon poşat cu sos muslin, fileuri Mignon, sote de pui à la Lyonnaise, miel cu sos de mentă, friptură de raţă cu sos de mere şi glazură de Calvados, porumbei la rotisor, pate de foie gras, ouă de prepeliţă şi aşa mai departe. Totul însoţit de băuturi dintre cele mai scumpe, în general vinuri franţuzeşti. Deşi au fost servite băuturi cu un grad alcoolic mai scăzut, au curs din belşug vinurile albe şi roşii de Bordeaux, Chablis-ul pentru stridii, apoi şampania.
În ce a constat desertul? Aici e aici! Piersici în aspic, budincă Waldorf, ecler cu cremă de vanilie şi glazură de ciocolată, îngheţată de vanilie, fructe, brânzeturi, cafea.
În ceea ce priveşte ultima cină a pasagerilor de la clasa a III-a nu s-au descoperit multe indicii. Este însă foarte interesant ceea ce se ştie, şi anume ce au mâncat pe 14 aprilie dimineaţa! Terci de ovăz cu lapte, cartofi fierţi în coajă, jambon cu ouă, marmeladă, heringi afumaţi, etc. Dana McCauley (şi ea coautoare a volumului "The Last Dinner on the Titanic"), notează că probabil cina din seara tragediei nu a fost diferită de cele obişnuite (pe Titanic la clasa a III-a se servea o mâncare de calitate superioară celei servite pe oricare alt vas similar, la aceeaşi clasă bineînţeles), care se desfăşurau conform criteriilor unui..."high tea".
Negătite, pe fundul oceanului
Oricât ar suna de ciudat, merită atenţia animalele şi păsările destinate... burţilor pasagerilor. Presa vremii consemnează un număr de 2.600 pui de găină, 500 porumbei, 200 de curcani, 120 gâşte, 270 fazani, 460 raţe, 1.050 prepeliţe, 330 potârnichi, 80 de miei, 15 vaci, 110 viţei, 180 de porci. Toate acestea nu ajunseseră încă în farfurii, dar au ajuns pe fundul oceanului! 2.600 de pui de găină destinaţi fastuoaselor mese de pe vapor şi-au găsit sfârşitul în apele oceanului
Restaurantul luxos şi plutitor
La vremea respectivă a fost supranumit "Ritz-ul plutitor", fiind, printre altele, raiul cinelor private. Restaurantul "à la carte" de pe Titanic era manageriat de Luigi Gatti (cel care se ocupa şi de cele două restaurante Ritz din Londra). El îşi adusese pe vas proprii angajaţi, respectiv bucătari-şefi, ospătari, somelieri, aleşi pe sprânceană. Conform mărturiilor supravieţuitorilor preluate de presa vremii, nu numai că restaurantul destinat celor bogaţi avea un design deosebit - lambriurile din lemn de nuc fiind piesa de rezistenţă, dar şi servirea era ireproşabilă, ajutoarele lui Gatti având naţionalitate italiană şi franceză.
Dintre toţi, doar francezul cu lungul nume de Paul Achille Maurice Germain Mauge (care avea funcţia de maître d’hotel) avea să supravieţuiască tragediei.
- Automobilele de pe Titanic: mit sau realitate?
- Cinci legende despre Titanic, spulberate
- Marii bogătaşi dispăruţi odată cu Titanicul