Două nave românești aparținând Poliției de Frontieră, care participă la misiuni de patrulare la granița Greciei cu Turcia în cadrul misiunii europene FRONTEX, ar fi implicate în operațiuni ce încalcă legislația internațională.
Cine acuză aceste presupuse practici
Investigația în acest sens, pentru care s-au folosit surse deschise, mărturii, înregistrări video și fotografii, a fost realizată de rețeaua de jurnalism de investigație Bellingcat, în colaborare cu Der Spiegel, Lighthouse Reports, ARD și TV Asahi (din Japonia).
Investigaţiile desfăşurate „arată pentru prima dată că responsabili ai Frontex sunt conştienţi de practici ilegale ale gărzilor de coastă greceşti şi sunt, în parte, implicaţi ei înşişi în cazuri de refuz”, potrivit Der Spiegel. Jurnaliştii susţin că au documentat şase cazuri petrecute din aprilie în Marea Egee în care echipe ale Frontex cel puţin au asistat fără a reacţiona la direcționarea către Turcia a unor ambarcaţiuni cu refugiaţi care se aflau în apele greceşti, o practică ilegală, scrie Agerpres.
„Acest gen de manevre de împingere a oamenilor înapoi încalcă interdicția de expulzare colectivă și și legea maritimă internațională”, a declarat pentru Der Spiegel Dana Schmalz, expert în drept internațional la Institutul Max Planck din Heidelberg, Germania. Avocatul atrage atenția că personalul Frontex este obligat să salveze imediat oameni aflați în bărci improvizate, mai ales atunci când acestea sunt supraaglomerate. „Dacă în loc să facă asta ei măresc viteza ca să facă valuri, ca pe urmă să plece de la fața locului și să-i lase pe greci să facă treaba murdară, tot sunt implicați în aceste manevre ilegale de întoarcere a oamenilor din drum”, susține Schmalz.
Imagini compromițătoare cu o navă românească
Faptele de care sunt acuzate navele românești s-au petrecut în iunie și august anul acesta, în Marea Egee. Astfel, personalul Frontex, printre care și cel de pe două nave românești aflate în patrulă la momentele respective, pare să fie implicat direct în manevre de descurajare a solicitanților de azil să ajungă la mal (așa-numitele „illegal pushbacks”).
Mai mult, românii par să refuze să salveze oamenii din bărcile aflate în derivă și le pun intenționat viața în pericol prin manevre periculoase
Conform unei mărturii, nava românească MAI 1102 era la doar câteva sute de metri distanță de o barcă cu refugiați, dar a decisă să nu facă nimic, ceea ce contrazice flagrant scopul misiunii agenției europene. Incidentul ar fi fost filmat de grănicerii turci și raportat de o navă germană a NATO guvernului de la Berlin, însă raportul nu a fost făcut public niciodată.
UNHCR România reacționează
Contactați de Europa Liberă, reprezentanții Agenţiei ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) România s-au arătat foarte îngrijorați de faptul că autoritățile române desfășoară asemenea practici ilegale în cadrul unei misiuni internaționale sub egida Uniunii Europene.
„UNHCR este profund îngrijorată de aceste imagini și mărturii care indică faptul că bărbați, femei și copiii ar fi putut fi întorși din drum înapoi în Turcia după ce ar fi ajuns pe teritoriul grecesc sau în apele teritoriale ce aparțin Greciei”, a declarat Nisreen Rubaian, reprezentant UNHCR România.
„Agenția noastră a cerut în repetate rânduri tuturor părților implicate să se abțină de la astfel de practici și să investigheze aceste rapoarte. Statele trebuie să garanteze și să protejeze drepturile celor care caută protecție internațională în conformitate cu legislația națională, europeană și internațională”, a adăugat aceasta.
Reacția misiunii Frontex
La rândul său, misiunea Frontex nu a comentat cazurile semnalate de jurnalişti, menţionează Der Spiegel, dar a declarat că agenţii săi operează în baza unui cod de conduită în materie de drepturile omului şi respectă interdicţia de a respinge ambarcaţiunile cu migranţi.
Fără a menţiona investigația de presă, Frontex a anunţat vineri seară pe contul său de Twitter că este „în contact au autorităţile greceşti în legătură cu incidente pe mare din ultimele luni” şi anunță că Atena a deschis „o anchetă internă”. Frontex acţionează „cu respectarea drepturilor fundamentale şi a legii internaţionale”, subliniază agenţia pe Twitter.