Dintotdeauna, natura a fost prieten și dușman al omului, a fost tovarășul și ajutorul lui. Dar de curând natura nu mai este privită ca un mecanism ci ca o entitate organică aflată în dezvoltare, într-o continuă evoluție. De fapt, unele persoane simt natura altfel, sub o altă formă...mai ”ecosexual”
De curând, profesoara Lauran Whitworth, de la Colegiul St. Mary din Maryland, SUA, a definit într-un articolul apărut în jurnalul academic Feminist Theory (n.r. Teoria feministă), un nou termen, „ecosexual”.
Un ecosexual ar fi „o persoană care găsește natura senzuală, sexy”, „o nouă identitate sexuală” sau o „persoană care acceptă Pământul drept iubit/ă”. Într-un alt paragraf, Whitworth exlică diferența dintre ecologiști și ecosexuali. Un ecologist va încuraja, de exemplu, folosirea unor lubrifianți naturali, în timp ce un ecosexual va întreține relații sexuale cu „însăși natura”.
Whitworth a descris în articolul academic și „întâlnirea intimă” dintre o femeie și un arbore din familia Sequoia. S-a întâmplat în celebrul Parc Național Yosemite, o comoară naturală a Americii, potrivit digi24.ro
Ecosexualitatea îmbrățișează degradarea și descompunerea, explică profesoara înainte să o lase pe Sprinkle să-și spună povestea: „M-am îndrăgostit de mirosul trunchiului, care semăna cu cel de vanilie amestecată cu pământ. Îmi amintesc perfect cum am avut orgasm pe un copac din familia Sequoia, care fusese pus la pământ de o furtună. M-am plimbat în jurul lui și am tras cu ochiul la rădăcinile expuse. Atât de delicate, atât de senzuale, atât de sexy. N-am avut încotro, a trebuit să le ating”.
Într-un alt pasaj bizar din articol, Whitworth descrie cum a defeca în natură este tot o formă de ecosexualitate. Potrivit profesoarei, „ecosexualitatea celebrează carnalul și grotescul”.