Conform certificatului de naştere, Nicolae Ceauşescu a fost primul copil din Scorniceşti născut în 1918.
Click aici pentru Galeria Foto Conform uneia dintre “legendele urbane”, lui Ceauşescu nu îi plăcea faptul că ziua lui de naştere era “pusă în umbră” de sărbătorirea Unirii mici, pe 24 ianuarie şi a “mutat-o”. Nicolae Ceauşescu s-a născut la 23 ianuarie, dar a fost înregistrat trei zile mai târziu, conform Registrului Stării civile pentru naşteri, ca primul copil născut în 1918 la Scorniceşti. În limba tătară
În 1803, boierul Radu Scornici îi aduna într-o aşezare pe oamenii risipiţi prin partea locului şi primea încuviinţarea episcopului de Slatina să le ridice o biserică. Centrul Scorniceştiului de astăzi se află pe fosta vatră a satului Tătărăi, menţionat încă din 1778 de Friedrich Wilhelm von Bauer în “Memoires historiques et geographiques sur la Valachie”. Din Tătărăi, se trage familia lui Ceauşescu, sub numele de Ceauşoglu (“copilul slugii”, în limba tătară). Printre altele, iată scurta menţionare a Scorniceştiului din Enciclopedia României - 1940: “un sat în Olt, cu biserica de la 1833-1834, reparată în 1894 şi 1907". Cu bulgarii În 1987, Ceauşescu nu voia să audă de transformarea comunei Scorniceşti în oraş. Profesor Constantin Neacşu, fost primar al Scorniceştiului între 1979-1989 (vicepreşedinte cu probleme sociale al C.F.S.N. Scorniceşti imediat după Revoluţia din 1989) subliniază că „Scorniceştiul s-a înfrăţit în 1970 cu Pravăţ – locul natal al lui Todor Jivkov. Delegaţia Scorniceştiului vizita locul de naştere al lui Jivkov de fiecare dată pe 9 septembrie, când se sărbătorea ziua naţională a Bulgariei comuniste”. În 1988, Pravăţul se alegea cu o stradă numită Scorniceşti. “Comuna Scorniceşti (sau satul Tătărăi, cum rezultă din cele mai vechi izvoare istorice) şi-a căpătat rapid statutul de zonă urbană, în 1978. Drumul spre oraşul Scorniceşti este perpendicular cu Drumul European care leagă Craiova de Bucureşti. În timpul lui Ceauşescu, se găseau acolo 20.000 de localnici, în mare parte muncitori şi ţărani săraci. Localitatea este situată pe o vale încadrată de dealuri proeminente, cândva cultivate cu livezi de pomi fructiferi şi viţă-de-vie”, mai spune fostul primar. Nu se deosebea de ţărăncile zonei “Mama lui Nicolae Ceauşescu (Alexandrina) nu se deosebea cu nimic de ţărăncile obişnuite ale zonei, în schimb, tatăl (Andruţa) se încadra lejer printre petrecăreţii satului. În ciuda simplităţii părinţilor lui Ceauşescu, turiştii care treceau prin Scorniceşti aveau ocazia să le admire chipurile gravate sculptural pe o placă de lemn care trona deasupra fântânii din faţa casei lor (casă modernizată prin 1985, după arhetipul caselor tradiţionale cu specific rural). La Biserica construită special pe dealul din apropierea casei, erau pictaţi chiar Alexandrina şi Andruţa, încadraţi în pleiada sfinţilor, în timp ce istoricele lor fotografii s-au expus la loc de cinste pe vitrinele Muzeului local. Paradoxul rezidă din faptul că proslăvirea părinţilor lui Ceauşescu s-a înfăptuit chiar dacă cuplul dictatorial afişa valenţe ateiste”, subliniază domnul Neacşu. În general, localnicii nu îşi amintesc să fi fost vreo tulburare la Revoluţie. Se pare că doar nebunul satului, care a murit între timp, a strigat “Jos tovarăşu’!”. În rest… Epilog Pe 17 mai 1989, comuna Scorniceşti era declarată oraş, prin Decret al Consiliului de Stat. Ca un fapt inedit, satelitul american LANDSAT a fost plasat exact deasupra Scorniceştiului. De fapt, “planase” pe acolo în aprilie 1981, conform unei imagini (realizate din satelitul cu pricina) publicată de presa comunistă. “De sus, Scorniceştiul seamănă cu o creangă de stejar cu trei ramuri - apele care-i brăzdează întinderile, răsărită ca un semn distinctiv lângă inima României” (volumul “Scorniceşti.Vatră de istorie românească`” – Editura Albatros, 1983). Epilog Pe 26 ianuarie 1989, Ceauşescu nu s-a mai dus la Sconiceşti…