NASA intenționează să trimită un balon de dimensiuni uriașe la marginea stratosferei Pământului, în cadrul unei misiuni proiectate special în vederea detectării minuțioase a secretelor despre formarea stelelor și a planetelor.
Misiunea intitulată ASTHROS a agenției spațiale NASA va părăsi Antarctica în decembrie 2023, urmând să petreacă trei săptămâni în stratosferă, secțiunea din atmosferă care cuprinde stratul de ozon. Echipamentul ei include un balon de mărimea unui teren de fotbal și un telescop specializat pentru raze infraroșii, care va detecta de la distanță lumina pe care ochiul uman nu o poate percepe. Când va fi umflat, balonul va atinge o lățime de peste 100 de metri. Nacela acestuia va fi dotată, pe lângă telescopul cu infraroșii, cu un sistem de răcire care va menține instrumentele de măsurare de la distanță a razelor infraroșii la temperatura de „zero absolut”, sau la cea mai joasă temperatură care va fi permisă de aparat. Lungimile razelor infraroșii nu pot fi sesizate de ochiul uman, însă ele pot ilumina densitatea și viteza gazului în zonele spațiului în care se formează stelele.
„Vom lansa ASTHROS la marginea spațiului din cea mai îndepărtată și dificilă parte a planetei noastre. Este o provocare și o încântare în același timp”, a declarat managerul de proiect Jose Siles. Conform specialiștilor NASA, echipamentul se va înălța mult dincolo de frontiera spațiului, la o altitudine de aproape 40 de kilometri. Echipajul acestuia va fi apt să controleze telescopul de la sol și să descarce datele pentru analizarea lor imediată, a confirmat laboratorul de cercetare.
Inginerii de la Jet Propulsion Laboratory vor începe testarea echipamentului luna viitoare. Instrumentele care se vor legăna dedesubtul balonului vor studia formarea stelelor și așa-numitul proces „stellar feedback". Acesta se referă la erupțiile violente de material aruncat înapoi în spațiu odată cu de explozia supernovelor. Materialul expulzat astfel în spațiu poate stopa procesul de formare a stelelor sau poate accelera acest proces. În absența acestui feedback stelar, conform specialiștilor Jet Propulsion Lab, tot praful și toate gazele interstelare din Caleea Lactee nu s-ar acumula în stele. „Mai precis, acest fenomen este principalul responsabil pentru formarea stelelor în istoria Universului”, consideră Jorge Pineda, cercetător principal al programului ASTHROS. El precizază că simulările pe computer ale evoluției galaxiilor nu pot replica realitatea exact așa cum este în cosmos, iar viitoarea misiune spațială va realiza pentru prima oară o scalare a nitrogenului pentru aceste modele.
Echipamentul NASA va avea ca țintă două galaxii ale Căii Lactee, ambele regiuni ale unor stele în curs de formare, pentru care ASTHROS va crea prima mapă de gaz 3D printată. Alte obiective ale misiunii vor fi Messier 83, o galaxia aflată la aproximativ 15 milioane de ani lumină de Pământ, respectiv TW Hydrae, o stea cu disc protoplanetar (care conține praful sau gazele din care se formează planetele).
Testarea sistemelor de racier ale ASTHROS va debuta în luna august, după lansarea oficială a roverului Perseverance cu destinația Marte.
Recomandările noastre
