NASA arată "un obiect excepţional". Cea mai tânără gaură neagră sau stea neutronică

Adam Popescu in Actualitate la 16 noiembrie 2010, 17:35

NASA a anunţat luni, într-o conferinţă de presă, că telescopul spaţial Chandra X Ray a descoperit o gaură neagră în imediata apropiere a sistemului nostru solar. Însă NASA nu e încă sigură de descoperire: razele X observate ar fi putut fi emise de o stea neutronică.

NASA a ţinut pasionaţii de ştiinţă în priză peste zi, după ce a publicat o ştire despre descoperirea unui "obiect excepţional". Gaura neagră este o rămăsiţă a supernovei SN 1979C şi este situată în galaxia M100, la aproximativ 50 de milioane de ani lumină de Pământ. Această galaxie ar putea conţine cea mai tânără gaură neagră din vecinatatea cosmică a Pământului. Supernova este o stea variabilă explozivă, de sute de ori mai strălucitoare decât o novă. Nova este o stea a cărei strălucire creşte puternic şi relativ brusc, pentru a reveni apoi treptat la strălucirea iniţială. La 50 de milioane de ani lumină de Pământ

Supernova a fost observată pentru prima dată de un astronom amator, în 1979. De acolo şi numele, SN 1979C. Galaxia M100 se află la 50 de milioane de ani lumină de Pământ, o distanţă relativ mică. Vârsta sa (30 de ani / nota: raportat la timpul observaţiei) şi distanţa relativ mică faţă de noi o face un interesant obiect de studiu, deoarece ne arată cum se naşte o gaură neagră.

Datele strânse de la patru observatoare (printre care şi Chandra) arată că sursa de raze X a rămas constantă preţ de 12 ani, între 1995 şi 2007. Comportamentul acestui spectru de raze sprijină ideea că obiectul identificat este o gaură neagră, produsă fie prin materialul rămas în urma supernovei, fie de la un companion binar. Într-un articol publicat pe evz.ro, astronomul Adrian Sonka oferea această variantă.

El explica următoarele: "Într-un sistem binar (stea care are ca satelit altă stea) are loc transfer de masă de la steaua mai puţin masivă la cealaltă. Gazul cade pe steaua masivă cu o traiectorie în spirală şi aşa apare un disc de gaz. În locul unde gazul cade pe discul de gaz temperatura creste foarte mult si se emit raze-X". Înainte de conferinţa NASA, evz.ro a discutat cu Adrian Şonka, astronom la Institutul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu", din Bucureşti, care spunea că se aşteaptă la o descoperire nu atât spectaculoasă pentru public, cât importantă pentru comunitatea ştiinţifică.

NASA explică surpinzătoarea vârstă anunţată în conferinţă. "Această vârstă fragedă pentru stea este dată de vârsta de observaţie (anul 1979, din numele supernovei, deci ar fi cam 31 de ani - n.r.) Astronomii folosesc aceşti ani datorită naturii observaţionale a domeniului lor ştiinţific, unde cunoştinţa lor despre Univers este bazată, aproape în totalitate, pe radiaţia electromagnetică primită de telescoape". Gaura neagră s-a format în urmă cu 30 de ani, iar această vârstă fragedă le permite cercetărilor să observe cum se formează şi evoluează găurile negre. Ce înseamnă

Această gaură neagră le-ar putea da oamenilor de ştiinţă date utile despre cum explodează stelele masive. Mai mult, pot afla care dintre aceste stele lasă în urmă găuri negre sau stele neutronice. Specialiştii cred că, în viitorul nu foarte îndepărtat, am putea avea chiar o estimare a numărului de găuri negre din galaxia noastră şi din alte galaxii.

"Dacă interpretarea noastră este corecta, acesta este cel mai apropiat loc în care a fost observată o gaură neagră", a spus Daniel Patnaude, de la Centrul de Astrofizică Harvard-Smithsonian, unul dintre autorii studiului.

"Ar putea fi prima observare a formării unei găuri negre în modul obişnuit", a spus şi Abraham Loeb, de la acelaşi Centru. El spune că unele găuri negre din Universul îndepărtat au fost depistate sub formă de explozii de raze gamma. Ori SN 1979C este diferită, una pentru că este apropiată, iar a doua pentru că aparţine unei clase de supernove care nu e caracterizată de exploziile raze gamma. Iar teoria spune că cele mai multe găuri negre din Univers se produc atunci când miezul stelei se prăbuşeşte, iar exploziile de raze gamma nu au loc. Loc de dubii: de ce nu e NASA sigură pe descoperire?

Cei care au participat la conferinţa au spus că ipoteza găurii negre este cea mai plauzibilă, dar au admis şi o altă varianta, chiar dacă puţin probabilă.

Deşi pare o gaură neagră, obiectul poate fi o tânără stea neutronică, care se roteşte foarte rapid în spaţiu. Iar puternicele emisii de raze X înregistrate de Chandra şi alte telescoape să fie, de fapt, rezultatul unui puternic "vânt" de particule cosmice înalt energetice (cu energii foarte mari).

În acest caz, obiectul din supernova ar fi cea mai "tânără", cea mai recent observată, stea neutronică. Iată o perfectă descriere a stelei neutronice, postată de un utilizator al site-ului hanuancutei.com:

"Steaua neutronică este constituită din gaz neutronic degenerat, are o masa cuprinsă între 1,44 Ms (mase solare) şi 2,5 Ms şi o rază foarte mică, de 10-60 km. Materia stelei neutronice în formare este atât de puternic comprimată încât electronii sunt "ticsiţi" în protoni, ei suportând împreună un proces de transformare în neutroni. În urma acestui proces de neutronizare, steaua va fi alcătuită numai din neutroni, de unde şi denumirea ei. Steaua neutronică se caracterizează printr-o densitate enormă a substanţei, de 1 miliard de miliarde kg/m cub. Un volum de materie neutronică de mărimea unei gamălii de chibrit cântăreşte cât un cub cu latura de 1 km umplut cu apă. Dacă un om ar păşi pe o asemenea stea, forţele ei gravitaţionale l-ar strivi într-o clipa; "urma" sa pe suprafaţa stelei ar avea grosimea unei amprente lăsate de o ştampilă pe o hârtie. Stelele neutronice nu sunt altceva decât cunoscuţii pulsari- corpuri cereşti ce emit unde radio sub formă de impulsuri periodice de foarte scurată durată, de 0,01-10 s. Mecanismul de emitere a radiaţiilor de către un pulsar este asemănător cu cel al farurilor. Steaua neutronică, caracterizată printr-un câmp magnetic uniform, emite torente de unde electromagnetice numai în direcţia polilor magnetici. Axa acestora nu coincide însă cu axa de rotaţie a astrului, de aceea torentele de unde electromagnetice pornite de la steaua neutronică ce se roteşte în jurul axei proprii (asemenea unui şuvoi de apă dintr-un furtun rotitor) "scaldă" Pământul numai în momentul când axa magnetică a stelei este îndreptată spre Terra. Într-o galaxie, o stea trece prin agonia de stea neutronică aproximativ o dată la 10 ani" Conferinţa de presă: <object width="560" height="340"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/BAMXlbh7wf0?fs=1&hl=ro_RO"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/BAMXlbh7wf0?fs=1&hl=ro_RO" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="560" height="340"></embed></object>

20:05 În sesiunea de întrebări şi răspunsuri, un oficial al NASA atrage atenţia că, deşi sunt destul de convinşi că au descoperit o gaură neagră, obiectul rămâne încă sub cercetare şi descoperirea are nevoie de o confirmare suplimentară. 20:00 Filippenko spune că gaura neagră descoperită se află la 50 de milioane de ani lumină distanţă de Pământ.

19:55 Astrofizicianul Alex Filippenko, de la University of Berkeley, California, spune că acest obiect este "undeva în grădina noastră", comparând distanţele cu dimensiunile Universului. 19:40 Un responsabil al NASA, împreună cu oameni care coordonează funcţionarea telescopului spaţial, anunţă că au descoperit o gaură neagră 19:30 A început conferinţa de presă a NASA Evz.ro vă prezintă interesantul telescop care a făcut descoperirea, Chandra X Ray Observatory.