Daniela Nane: "Am trait cateva zile in Bucovina o bucurie continua: liniste si aer proaspat, oameni curati si zambitori, locuri de o frumusete pasnica, aproape ireala."
Dar si o contemplare amara a urmelor invaziei „progresului” industrial si ale defrisarilor in zone pe care ar fi trebuit sa le protejam pentru generatiile viitoare. E numai in dezavantajul oamenilor neintelegerea ideii de unitate a naturii si a intregului Univers.
Daca o tratam cu intelepciune si respect, natura ne ofera tot ce avem nevoie pentru a supravietui. Daca nu, e atat de simplu pentru ea sa se descotoroseasca de prezenta incomoda a omului incat trebuie sa fii de-a dreptul inconstient sa sfidezi Pamantul care te tine si te hraneste.
Bucovina te atrage pentru felul in care locuitorii sai relationeaza cu tot ce ii inconjoara. Cu o filosofie de viata bazata pe principii solide, bucovinenii se raporteaza la credinta cu detasarea omului care se stie armonizat cu Dumnezeu printr-o legatura intrinseca. Respecta ritualurile religioase in virtutea unui ritm impus de secole, impacati cu intelesurile pe care le-au mostenit din strabuni.
Pe langa frumusete impresionanta, manastirile din Bucovina emana o stare de pace compasionala. Aici si-au gasit oamenii salvarea si linistea in vremuri incerte. Aceste spatii n-au legatura cu ura, razboiul, purificarea etnica sau crima, roluri pe care religia le-a acceptat de multe ori pe alte meleaguri.
Sa fim cinstiti: nicio religie nu poate pretinde ca a salvat omenirea, aproape toate au avut dorinta de control, putere, cucerire si bani. Desi ofereau consolare comunitatilor, mai mult ii dezbinau decat ii uneau pe oameni. Din fericire, peste Bucovina a curs constant intelepciune si iubire.