Nopți la rând, la Constanța sună alarma antiaeriană: drone neidentificate intră adânc în spațiul aerian al României. De această dată nu e un efect colateral al războiului din Ucraina: suntem vizați direct. Ce se întâmplă? Ce va mai fi?

Vine ”luminația” de iarnă.

Ca urmare a reorientării strategiei ucrainene, la acest început de iarnă populația din Rusia europeană se confruntă cu probleme semnificative. Încă din vară, dronele ucrainene au lovit sistematic centrale termoelectrice și posturi de transformare, pentru a bloca activitatea fabricilor ruse de armament. Nici Moscova nu a fost cruțată: dronele ucrainene au avariat cele 3 centrale termoelectrice cu o putere totală de 3 GW care aprovizionează Capitala. O vreme, Kremlinul a reușit să ascundă gravitatea situației, dar la 9 iulie a survenit o avarie la centrala nucleară de la Rostov. Atacurile provocaseră pagube semnificative pe sectorul clasic, întreruperea nu a putut fi acoperită de termocentrale și 2,5 milioane de persoane au rămas fără electricitate, timp de câteva zile. Oficial, incidentul s-a datorat caniculei: rușii au pornit prea multe aparate de aer condiționat.

Neoficial, populația din regiunile limitrofe Ucrainei – Crimeea, Rostov-pe-Don, Kabardino-Balkaria și Krasnodar - știe bine că nu valul de căldură a fost de vină. Fiindcă de atunci a venit toamna, avaria de la centrala atomoelectrică Rostov a fost demult remediată, dar întreruperile de curent programate continuă. Ca urmare a atacurilor ucrainene și a lipsei pieselor de schimb în contextul embargoului, deficitul de putere este estimat, în momentul de față, la cel puțin 600 MW. Orice nou incident va lăsa în întuneric și în frig o bună parte dintre cele 26 de milioane de locuitori din sudul Rusiei. Chiar și la Moscova pot avea loc, pentru prima dată în zeci de ani, întreruperi extinse ale rețelelor electrice.

Iar un nou incident grav este iminent: dronele ucrainene atacă acum stocurile de păcură ale termocentralelor din zonă. În toate filmările cu atacuri asupra instalațiilor petroliere, incendiile durează zile în șir și emană un fum dens, negru - la Feodosia spre exemplu. Nu ard stocuri de benzină sau de motorină, ci rezervoarele de combustibil cu care ar trebui încălzite orașele rusești. Iar când vine frigul, cu caloriferele reci, oamenii for băga reșoul în priză – provocând noi întreruperi masive, îndelungate ale rețelelor electrice.

Este o situație inedită pentru Rusia, care până acum era exportator net de energie electrică. Există un singur operator care poate importa energie electrică de peste hotare: INTER RAO. Iar printr-o indiscreție a unui director al INTER RAO, Alexandrina Panina, știm că s-a solicitat „Azerbaidjanului și Georgiei, să vedem dacă ne pot furniza energie în perioadele de avarie, câte 300 MW. Până acum nu am primit un răspuns.”

Războiul ruso – saudit.

În ultimul an, dronele ucrainene au atacat sistematic și principalele rafinării ale Rusiei. În martie, în doar două zile au fost atacate patru rafinării ruse. În aprilie, au fost atacate rafinăriile din Tatarstan, Smolensk și Riazan, iar Kremlinul a instituit o interdicție de 6 luni pe exporturile de benzină. În mai a fost avariată principala rafinărie a Rusiei, GAZPROM NAFTOCHIM SALAVAT. Și atacurile au continuat: în noaptea de 31 august a fost lovită principala rafinărie din zona Moscovei, MNPZ, care furniza 1/3 din benzina și motorina Capitalei. De atunci încoace, multe benzinării moscovite afișează ”preț zero” la motorină și benzină: lipsește marfa. Zilele acestea va fi prelungită interdicția de export a benzinei, dar speranțe de rezolvare a fondului problemei nu prea există: atacurile au fost țintite, au urmărit distrugerea catalizatorilor, care sunt de import și sub embargou.

Rusia își finanța în bună parte războiul prin exporturi de benzină și motorină – produse cu valoare adăugată mare. Ca urmare a avariilor, nu a mai putut exporta produse rafinate și a fost nevoită să compenseze prin majorarea exporturilor de petrol brut. Astfel, Rusia a încălcat înțelegerea cu Arabia Saudită, care prevedea limitarea exporturilor de țiței pentru a ține prețul pe piețele internaționale la peste 100$ barilul. Ca urmare a majorării exporturilor rusești de petrol, în prezent prețul e de numai 70$ barilul. Saudiții s-au supărat și au mărit exporturile lor de petrol: prețul va scădea și mai mult! Își permit acest lucru, fiindcă în Golf costurile de exploatare sunt scăzute și oricum vor realiza profit. Dar Rusia, cu costuri de exploatare mult mai mari, în jur de 60 $/baril, nu-și permite o nouă scădere a prețurilor: jumătate din Bugetul său este asigurat de exporturile de petrol.

Rusia plănuiește pentru anul viitor un nivel al cheltuielilor cu războiul din Ucraina de 140 miliarde $ (40% din Bugetul de Stat). Adică 11,7 miliarde $/lună. Cum Rusia nu mai are acces la credite internaționale, finanțarea războiului depinde de menținerea unui excedent de 11,7 miliarde $/lună al balanței de plăți externe. Și într-adevăr, până de curând acest nivel a fost realizat – dar pe fondul conflictului cu saudiții, în august 2024 excedentul comercial scăzuse deja cu 26%, la nivelul de numai 9,3 miliarde $/lună. Și continuă să scadă, pe fondul dificultăților valutare pe care le vom evoca.

Voluntari pe bani buni.

În ultimele luni, populația Rusiei a devenit încet-încet conștientă de realitățile războiului, pe fondul atacurilor cu drone, al exploziilor și incendiilor prelungite, al întreruperilor de curent electric și al penuriei de carburanți auto. De pe front au început să se întoarcă acasă voluntarii din anii trecuți – care în sicriu de zinc, care în cârje. Recrutările s-au prăbușit și, deși președintele Putin a emis două decrete care deschideau porțile pușcăriei pentru mii de inculpați aflați în arest preventiv, la nivelul lunii august deficitul de efective era de 20.000 de ”voluntari”. Atunci, chiar în august, când balanța de plăți externe s-a dezechilibrat, liderul rus a fost nevoit să ordone dublarea sumelor acordate voluntarilor.

În Rusia, salariul mediu net e de 648$/lună, mult sub China (1060$) și chiar Mexic (719$), totuși ceva mai mare decât în India (568$). Începând din august, un simplu soldat voluntar încasează o primă de recrutare de 13 – 17 mii $, iar apoi câștigă 4.400 $/lună. Cu totul, vreo 70 mii $ pe an – un salariu de director. După cum spun afișele de recrutare, "În timp ce îți servești Patria pentru glorie, vei putea finaliza renovarea casei și vei putea cumpăra electrocasnice noi pentru bucătăria ta".

Iar în caz de deces, familiilor li se promite o alocație de sprijin de 122.000$. În prezent, pe fondul dificultăților financiare, primele de recrutare continuă să fie plătite, dar pe front soldele nu se mai plătesc integral, iar mii de familii nu au primit alocațiile promise pentru cei decedați. Circulă zvonul că morții sau răniții sunt intenționat abandonați pe câmpul de luptă, astfel încât statul să nu fie nevoit să plătească alocații familiilor. Acesta este contextul în care, în pofida dublării soldelor, recrutările s-au prăbușit – iar Kremlinul e nevoit să aducă mercenari nord-coreeni.

Năut contra orez.

Iar situația se înrăutățește de la o zi la alta, în principal ca urmare a încetării plăților în yuani, prin bănci chineze. În septembrie, ca urmare a dificultăților de plată, exporturile petroliere către principalul cumpărător, China, au scăzut cu 55% - ceea ce a determinat scăderea cu 28% a veniturilor bugetare din exportul de hidrocarburi. Nu avem cifre definitive, dar se estimează că nivelul excedentului comercial pentru octombrie nu va depăși 7 miliarde $ - cu 4,7 miliarde $ sub nevoie de finanțare curentă a războiului.

Zilele trecute, situația s-a deteriorat semnificativ: la 12 octombrie 2024, toate operațiunile băncilor din China de conversie pe relația Rusia s-au oprit, iar toate pozițiile valutare deschise prin intermediul Bursei de la Moscova au fost închise. În aprecierea economiștilor occidentali – spre exemplu, colectivul condus de prof. Jeffrey Sonnenfeld de la Universitatea Yale - noile sancțiuni ar împinge Rusia spre o ”criză iminentă”, cu impact asupra finanțării războiului din Ucraina. Piața rusă a creditelor valutare swap a început deja să cadă: de la un maxim de 35,2 miliarde de yuani/zi la începutul lunii septembrie, s-a ajuns la mai puțin de 15 miliarde yuani. Căderea se va accentua: și Turcia a închis conturile bancare corporative rusești, tot de teama sancțiunilor americane.

Acesta este contextul în care Banca Centrală a Rusiei a declarat un moratoriu de 6 luni, limitând transferul de fonduri în valută forte peste hotare. De acum înainte, nu se știe cum își vor plăti facturile importatorii ruși. Probabil în năut. Zilele acestea, companiile rusești au stabilit un sistem comercial de troc cu Pakistanul, pentru a facilita schimburile economice fără a fi nevoie de tranzacții monetare, încercând să depășească dificultățile cu plățile.  Potrivit agenției TASS, prima companie rusă care va utiliza acest mecanism va fi Astarta-Agrotrading, care va furniza Pakistanului 20.000 de tone de năut și linte. Meskay + Femtee Trading Company din Pakistan va oferi la schimb o cantitate echivalentă de orez.

Rusia a ajuns în această situație datorită faptului că promisiunile Băncii Centrale ruse – anume, crearea  unei criptomonede de Stat, ”Rubla virtuală”, și translarea plăților externe în acest nou sistem – s-au dovedit irealizabile. În prezent, la Moscova se caută vinovați și se evocă iminența unei remanieri guvernamentale.

Orez contra carne de tun.

De Crăciun, rușii nu obișnuiesc să gătească sarmale. Atunci la ce are nevoie Rusia de zeci de mii de tone de orez din Pakistan? Pentru hrana mercenarilor nord-coreeni, evident.

Coreea de Nord se află de ani buni într-o situație economică dificilă, care în ultima vreme s-a deteriorat suplimentar ca urmare a unor inundații devastatoare și a evoluției negative a relațiilor cu principalul său sponsor, China (tot ca urmare a ingerințelor Rusiei). În aceste condiții, la 1 octombrie a intrat în vigoare Acordul ruso-coreean în domeniul Apărării, care creează cadrul legal pentru trimiterea de ”voluntari” nord-coreeni pe frontul din Ucraina. Presa internațională evocă prezența pe front a circa 1.000 de militari nord-coreeni, în timp ce alți 10.000 se află în Extremul Orient rus, la instruire. Chiar dacă aceștia vor primi numai jumătate din solda ”voluntarilor” ruși, tot înseamnă peste 20 milioane $/lună – din care 80% va fi confiscat de tovarășul Kim Jong-un. Dar și o sarcină suplimentară pentru Rusia, care trebuie să plătească, să echipeze, instruiască, hrănească și înarmeze aceste efective.

Dar numai orezul pentru soldați și dolarii pentru Kim sunt de import. Tot restul celor necesare e de producție internă, deci cea mai mare parte a costurilor cu întreținerea mercenarilor coreeni va fi plătită direct de populația rusă. De aceea, și pe viitor Statul rus nu va mai plăti – sau va plăti cu întârziere – despăgubirile promise pentru familiile militarilor morți sau răniți. Și de aceea, chiar acum, Duma de Stat dezbate o creștere a prețului la gaze și o mărire a impozitelor, deși arieratele fiscale sunt în creștere.

Război cognitiv – război în oglindă .

Pentru ruși, perspectivele sunt sumbre: alarme aeriene continue, penurie de combustibili, întreruperi de energie electrică, probleme cu încălzirea în marile orașe, scumpiri. Percepția rușilor asupra mersului războiului a fost afectată suplimentar și de veștile proaste privind politica externă:  președintele Putin a fost nevoit să renunțe la plănuita sa participare la Summitul G-20 din Brazilia (18-19 noiembrie). Oficial, „nu dorește să perturbe reuniunea” – dar toată lumea știe, chiar și în Rusia: se teme de arestare. Incidentul este cu atât mai neplăcut cu cât a survenit în preziua Summit-ului BRICS de la Kazan, la care președintele brazilian nu va participa.

Domnul Putin este ofițer de informații și, fără îndoială, își dă seama că problemele economico-financiare dificile cu care se confruntă încă dinainte să înceapă iarna nu au soluții în viitorul imediat: în primăvara anului viitor vor fi nu dificile, ci explozive. Ca urmare, președintele Putin e interesat să determine Occidentul să exercite presiuni asupra Ucrainei, pentru o pace dictată de Rusia.

Pentru aceasta, Kremlinul încearcă să proiecteze asupra altor State europene aceleași îngrijorări și temeri, pentru a stârni în Uniunea Europeană percepții negative similare, în oglindă. Scriind în ziarul London Times săptămâna trecută, fostul ministru de externe britanic William Hague a descris eforturile Rusiei ca o campanie de „război cognitiv” împotriva Europei, pentru a-i face pe naivi să exercite presiuni asupra guvernelor lor, să ceară încheierea păcii – în condițiile dictate de Rusia, evident.

Rușii sunt îngrijorați de incendiile care devastează rafinării și termocentrale? FSB aranjează, prin interpuși, tentative de incendiere a unor depozite și aeronave. Thomas Haldenberg, șeful serviciilor interne de informații germane, a depus mărturie în fața Bundestagului că Germania se confruntă cu colete incendiare, dintre care unul s-a aprins la un centru logistic DHL - și ar fi provocat un dezastru la bordul unei aeronave comerciale.

Rușii resimt dureros întreruperile de energie electrică? Serviciile secrete ruse folosesc avanposturile lor din Austria și Slovacia pentru a umfla artificial prețul pe care Europa de Est îl plătește pentru energia electrică. Sebastian Burduja, ministrul Energiei: „Pe flancul estic al pieței energetice, în speță România, Bulgaria, Grecia ... prețurile sunt semnificativ mai mari, de regulă, față de vestul Europei. Și asta se întâmplă în principal pentru că nu avem suficiente capacități de interconectare la nivelul Austriei și Slovaciei, astfel încât energia verde sau energia nucleară, în orice caz, energia mai ieftină produsă în vest nu ajunge până la noi. Atunci, sigur că Austria și alte state din Europa Centrală beneficiază de prețuri mai mici, pe când noi avem prețuri mai mari și pentru că avem o presiune în plus de export, sau de cerere adițională de la Ucraina, de la Republica Moldova.”

Starea de spirit a rușilor este afectată de veștile proaste privind politica externă, privind statutul de ”paria” al Rusiei? Și starea de spirit a românilor va fi afectată negativ de veștile proaste privind politica externă, privind statutul de ”paria” al României în cadrul UE. Prim-ministrul Ciolacu a declarat că „România va adera anul acesta la Schengen terestru”. Ministrul austriac de Interne Karner, cel care până de curând asigura accesul spionilor ruși la Baza de date Schengen, a replicat disprețuitor: „Încă nu a sosit momentul pentru admiterea deplină a României și Bulgariei în spațiul Schengen.”

Rușii se resimt în urma repetatelor alerte antiaeriene, în contextul atacurilor cu drone venite din Ucraina? Și constănțenii se resimt de pe urma repetatelor alarme antiaeriene, când noapte de noapte drone de fabricație iraniană, operate de Rusia, forțează spațiul aerian al României. Iar ministrul german de Interne, Nancy Faeser, evocă într-un interviu acordat televiziunii publice ARD „apariția unor drone în spațiul aerian german”.

În aprecierea Comisiei de control a Bundestagului, prin asemenea acțiuni Kremlinul încearcă să speculeze „naivitatea nemaipomenită a societății germane în fața acțiunilor de subminare din partea Rusiei.” La noi, situația e inversă: Kremlinul încearcă să speculeze naivitatea nemaipomenită a guvernanților care iată, sărbătoresc a 80-a aniversare a eliberării Transilvaniei de sub jugul Regatului Ungar, umilind din nou Armata română.

Totuși, mă aștept la o pauză în acțiunile de ”război cognitiv” ale Rusiei: ieri a început la Kazan a 16-a reuniune la nivel înalt a BRICS. Este cel mai amplu eveniment de politică externă organizat vreodată de Rusia: participă 32 de State, din care 20 sunt reprezentate la cel mai înalt nivel. Nu este momentul ca Rusia să-și strice imaginea zâmbitoare prin noi încălcări ale spațiului aerian NATO, trimițând alte drone prin Dobrogea.