Cine ascultă muzică veselă este mai creativ. Acesta este rezultatul unui studiu efecuat de doi cercetători care au supus un grup de persoane la mai multe teste pe diverse teme muzicale. Asupra logicii, însă, muzica nu are aceeași influență pozitivă.

Mulți dintre noi avem obiceiul de a asculta muzică în multe momente ale zilei: de când ne sculăm, poate cu radioul sintonizat pe programul nostru muzical preferat, până seara târziu când, poate tot pe ritmul muzicii, ne pregătim de culcare. Mulți dintre noi devin chiar cântareți și cântărețe sub duș, la volan sau în bucătărie. Muzica însoțește omul din cele mai vechi timpuri și ne ajută de multe ori să depășim tristețea sau să ne exprimăm sentimentele față de persoana iubită.

Iata însă că muzica are și alte calități: ne face să devenim mai creativi!

Acesta este rezultatul unui studiu efectuat de cercetătorii Simone Ritter, de la Universitatea Radbound din Olanda și Sam Ferguson de la o univrsitate din Sydney. Cei doi cercetători au efectuat un studiu științific asupra influenței pe care o are muzica asupra creativității și a logicii, iar rezultatele au fost publicate recent în revista PLOS One.

Muzica are o influență pozitivă asupra gândirii creative, însă doar muzica veselă. Cea tristă, melanconică sau tăcerea nu influențează gândirea pozitivă.

Cei doi cercetători au supus un grup de 155 de persoane unor teste în care muzica juca rolul principal. Participanții la test rezolvau o serie de probleme pe diverse melodii: câteva dintre acestea erau vesele, altele triste, melanconice, iar unele proveneau din filmele de groază. Un grup de participanți la test nu asculta nici un fel de melodie – rezolvau problemele în liniște.

În cadrul acestor teste se evalua atât gândirea așa-numită divergentă, cât și cea convergentă. Gândirea divergentă corespunde rezolvării creative a problemelor și constă în găsirea cât mai multor soluții originale la o unică problemă. Gândirea convergentă este asociată logicii și constă în găsirea celei mai bune soluții la o problemă.

Dintre participanții la test, cei care aveau un număr de idei originale și creative ridicat obțineau un punctaj mare la gândirea divergentă; cei care rezolvau problemele de logică, la care era premiată cea mai bună soluție, un punctaj mare la gândirea convergentă.

Punctajul obținut era corelat ulterior cu muzica pe care o ascultau participanții la test. S.-a constatat astfel că cei care ascultau o muzică veselă, precum „Anotimpurile - Primăvara” de Vivaldi, obțineau pentru gândirea divergentă, creativă, un punctaj mai mare cu circa 15 puncte decât cei care nu ascultau nici un fel de muzică. Aceștia din urmă obțineau 75 de puncte. Cercetătorii au concluzionat că cine ascultă muzică veselă, optimistă, are șanse mai mari de a găsi soluții creative la problemele cu care se confruntă.

Ce se întâmplă cu gândirea logică? Cea care necesită găsirea unei soluții unice – ce corespunde unei probleme cu unic răspuns. În această situație cercetătorii nu au descoprit diferențe între cei care ascultau muzică sau cei care gândeau în liniște. Se pare deci că gândirea logică nu beneficiază în același fel de muzică precum gândirea creativă.

Ce fel de probleme au avut de rezolvat participanții la test?

La gândirea creativă au răspuns la întrebari precum: cum ați utiliza o cărămidă altfel decât în construcții? Cei care ascultau muzică veselă au dat răspunsuri precum: pentru a sparge un geam sau a o folosi ca depozit de creioane (cărămida cu găuri). La problemele de logică erau întrebări de genul: găsiți soluția de legare a două corzi îndepărtate între ele.

Concluzia finală a fost cum că atunci când avem nevoie să ne concentrăm pentru găsirea unicei soluții logice la o problemă, muzica nu ne ajută, în timp ce atunci când avem nevoie de creativitate, de a găsi un număr cât mai mare de posibile soluții, muzica are un efect pozitiv, făcându-ne mai creativi și mai plini de imaginație.

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro