Cătălin Tolontan continuă seria investigaţiilor din instituţiile sanitare. De data asta ancheta jurnalistică se mută la Spitalul Municipal din Sighişoara, unde o pacientă internată cu probleme respiratorii a sesizat o serie de nereguli ascunse de mai marii spitalului.
Pernă înnegrită de murdărie foarte veche îmbibată cu sânge uscat, mucegai pe pereţii scorojiţi ai construcţiei ce datează de la 1896, un miros insuportabil sunt numai câteva detalii oferite de femeia care şi-a pus în cap conducerea Spitalului Municipal din Sighişoara, după ce a dat presei imagini din secţia de pneumologie.
„Mi s-a părut revoltător că în secția unde ar trebui să fie totul OK, nu am pretenția impecabilului, era plin de mucegai, pernele «apretate» de jeg și sânge uscat, un miros urât și pereții scorojiți”, începe Ionela Maior relatarea.
Imediat după ce femeia a publicat fotografiile pe internet, imaginile au fost preluate de presa locală, fapt ce a înfuriat conducerea spitalului. Ca urmare, directorul insitutuţiei sanitare, Aurelia Maşca, a sunat la locul de muncă al femeii şi a contactat şi cunoştinţe ale acesteia, pentru a face presiuni să şteargă pozele din spital de pe pagina sa de Facebook: „doamna doctor Aurelia Mașca, directorul spitalului, a sunat la locul meu de muncă şi la apropiații mei ca să mă determine să șterg imaginile de pe Facebook”, a declarat pacienta Ionela Maior.
Ulterior, femeia a mers să discute faţă în faţă cu directoarea spitalului, înregistrând întreaga conversaţie cu telefonul. Redăm mai jos dialogul dintre Ionela Maior şi magagerul dr. Aurelia Maşca, preluat de pe pagina jurnalistului Cătălin Tolontan:
DR. MAȘCA: Cu ce drept luați pe cineva la puricăit, să știu și eu, de ce? MAIOR: Nuu, dar în situația asta, în care dumneavoastră dați vina pe oamenii de acolo… DR. MAȘCA: Dar nu dau vina… MAIOR: Dar mai înainte ați spus că e vina lor! Păi, dacă e vina lor, trebuie să răspundă pentru vina lor! Sunt furioasă. DR. MAȘCA: Dar răspund în fața mea. MAIOR: Dezinteresul este total. DR. MAȘCA: Cum puteți spune așa ceva? (…) DR. MAȘCA: Vreți acum, vă considerați satisfăcută dacă acum, pe doamna asistentă șefă, pe doamna asistentă de salon și pe medicul șef îi bag în comisia de disciplină? Că asta e procedura!
Discuţiile pe tema condiţiilor din saloanele spitalului nu s-au purtat însă între patru ochi. Ulterior, s-a alăturat şi medicul secţiei de pneumologie, care o persiflează pe Ionela Maior, ducând discuţiia spre sfârşit: „Hai, doamnă, mai bine încheiem, dumneavoastră sunteți aici ca bolnavă, mai bine mergeți acasă și citiți o carte”.
Finalul vine de la managerul Aurelia Mașca. „Doamnă, hai să încheiem aici. Dacă mă mai râcâiți… Eu le contabilizez pe toate, știu ce am de făcut!”.
Contactată de jurnaliştii de la Gazeta Sporturilor, Dr. Aurelia Maşca susţine că pacienta a venit peste cei din spital cu scandal, ba mai mult, nu a trimis toată înregistrarea. Redăm mai jos dialogul purtat între jurnalişti şi aceasta:
– Doamnă doctor, v-am sunat în legătură cu pozele din spital postate pe Facebook de o pacientă… – Să le luăm pe rând. Acea pernă murdară nici măcar nu era a doamnei. Asta am aflat în urma unei anchete, asta spun asistenta și șeful de secție. Oricum, perna a fost imediat înlocuită. În timp ce acele noptiere nici nu sunt folosite, ați văzut că erau goale, iar pereții sunt scorojiți pentru că acel corp se pregătește de închidere. Este o clădire istorică, din 1896. Veniți aici, la Sighișoara, să vedeți realitatea!
– … – Vă dați seama cât de bolnavă era dânsa dacă bântuia prin spital! Eu am fost de gardă atunci, fac șapte gărzi pe lună, și știu că a doua zi a părăsit spitalul, deși semnase că nu va face acest lucru. Au văzut-o oamenii prin piață.
– Ne-a spus că ați sunat la locul dânsei de muncă pentru a o determina să scoată pozele. – Nu este adevărat! Păi, și ce puteam eu face, le scotea dacă sunam? Am sunat, într-adevăr, unii oameni pentru a afla cine e ea cu adevărat, pentru că numele ei de pe Facebook este „Lorella Meier”, iar pe ea o cheamă Ionela Maior. Dar atât! Pur și simplu pentru a afla cine a pus acele poze!
– Ne-a trimis și o înregistrare pe care o încheiați spunând „Dacă mă mai râcâiți… Eu le contabilizez pe toate, știu ce am de făcut!”. – Nu cred. Era vocea mea pe înregistrare?
– Da. – A, gata, gata, cred că îmi amintesc. Mă refeream că sunt dispusă să închei totul, să închidem cazul! Povestea e cusută cu ață albă. Nu a înregistrat și când ne amenință că ne aranjează? Încearcă să mă compromită!