Administratorii Parcului Naţional Retezat prevăd că noua lege în lucru va permite vânătoarea în zonele protejate.
Proiectul noii legi a vânătorii stârneşte controverse între administratorii zonelor protejate şi asociaţiile de vânători. Administraţia Parcului Naţional Retezat (PNR), unul dintre cele mai importante din Europa, susţine însă că are informaţii conform cărora noua variantă a Legii vânătorii va permite iarăşi vânatul pe zonele până acum protejate. Ameninţări cu presiuni „Eu sunt aproape sigur că ne vom trezi cu o lege care să permită vânatul pe raza Parcului Naţional Retezat. O asemenea decizie ar provoca, în primul rând, un prejudiciu de imagine României. Turiştii străini care vin an de an în PNR şi vor da nas în nas cu vânătorii, precum şi organizaţiile internaţionale vor spune că, aici, nu s-a schimbat nimic în bine. O asemenea lege încalcă prevederile convenţiilor internaţionale semnate şi de România, referitoare la ariile protejate“, declară Zoran Acimov, directorul PNR.
Acesta adaugă că, în cazul în care previziunea sa pesimistă se va adeveri, organizaţiile neguvernamentale care activează în domeniul protecţ iei mediului îşi vor relua presiunile pentru a obţine interzicerea vânătorilor în ariile protejate. La insistenţa mai multor organizaţii neguvernamentale, în 2004, înainte de aderarea României la UE, executivul a efectuat o serie de modificări legislative, prin care vânătoarea în interiorul parcurilor naturale şi parcurilor naţionale era strict interzisă.
Anul trecut, parlamentul a aprobat şi a trimis spre promulgare un proiect de modificare a Legii vână torii, pe baza căruia să fie apoi permisă din nou intrarea vânătorilor pe teritoriile ariilor protejate. Preşedintele nu a promulgat însă proiectul, pe motiv că aceste partide de vânătoare ar avea un efect grav asupra mediului şi nu ar corespunde deloc cu aquis-ul comunitar.
„Se poate vâna fără să fie afectat fondul cinegetic“ Dorin Calciu, şeful Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Hunedoara, este de părere că se poate vâna în Parcul Naţional Retezat fără să fie afectat fondul cinegetic: „Depinde foarte mult de cei care gospodăresc zona din punct de vedere cinegetic. Dacă vânătorul intră în parc în condiţii legale, sub supravegherea unui paznic de vânătoare, atunci nu cred că vor fi probleme. Vânatoarea trebuie să fie o metodă de menţinere a unui echilibru într-o anumită zonă“.
Zoran Acimov, directorul PNR, îl contrazice însă, spunând că orice ecosistem are propriile pârghii de autoreglaj, fără să aibă nevoie de intervenţia puştii omului. Retezatul a fost una dintre zonele de vânătoare preferate ale lui Nicolae Ceauşescu, iar după Revoluţie a devenit un punct important de atracţie pentru vânători din mai toată Europa, dispuşi să plătească de la câteva sute de euro în sus pentru fiecare animal „doborât“. DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ Parcul Naţional Retezat, premiat de Consiliul Europei Consiliul Europei i-a înmânat Administraţiei Parcului Naţional Retezat Diploma de Excelenţă pentru peisajele remarcabile, diversitatea faunei şi florei, pentru întinderile de păduri virgine şi pentru un bun plan de management. Acordarea distincţiei a fost amânată iniţial de consilierii europeni din cauza lucrărilor la DN 66A Câmpu lui Neag - Herculane.
Pentru a ajunge în această competiţie, a fost nevoie de mai multe completări la proiectul iniţial de construcţie a drumului şi s-a renunţat chiar şi la proiectele pentru producerea energiei electrice. Şi proiectul „Schi în Carpaţi“ a avut de suferit din cauză că au fost aprobate doar pârtiile din afara perimetrului Parcului Naţional Retezat.
Parcul Naţional Retezat, primul parc naţional din România, a fost creat în 1935. Parcul are o suprafaţă de 54.400 de hectare şi o altitudine cuprinsă între 800 şi 2.509 metri, la vârful Peleaga. Parcul Naţional Retezat are aproximativ 40 de vârfuri ce trec de 2.200 de metri, în medie depăşind 2.350 de metri. (Marius Mitrache)