Din ce în ce mai mulți români își îndreaptă pașii către un loc unde viața își are ritmul, liniștea, dar și rigorile ei. Un loc sacru în care pelerinul, cel ce pune piciorul pe acele pământuri monahale măcar o dată în viață, caută - așa cum fețele bisericești o spun - sfințenia care nu are izvorul în lumea aceasta, ci în Dumnezeul cel Sfânt.
Muntele Athos, muntele credinței, este precum un furnicar „invadat” de pelerini din toate colțurile lumii, dintre care cei mai mulți sunt românii pe care războiul din Ucraiana i-a adus mai aproape de Dumnezeu.
Pașaport special pentru Sfântul Munte Athos
La capătul unui drum de cel mult opt ore de mers cu mașina din București – ce străbate parte din Bulgaria și din Grecia - și al unuia de vreo două ore cu feribotul pe apele Mării Egee, Sfântul Munte Athos se înalță maiestuos în fața ochilor pelerinilor. De aici, din Ouranopolis, o mică stațiune-port estivală, pelerinul ce a primit un pașaport special drept aprobare din partea călugărilor pășește într-o altă lume. Debarcaderul este un fel de graniță. Aici îl lasă pe pelerin feribotul ce are două curse regulate pe zi (n.r. la ora 06.30 și la 08.00) sau șalupele private, ce pot fi închiriate oricând cu 250 de euro pentru opt locuri. Doar bărbații pot trece această graniță, doar ei au voie să intre în muntele sfânt. O regulă veche de peste o mie de ani (n.r Avaton) interzice femeilor să calce pe pământul monahal de la Sfântul Munte Athos.
Mănăstiri cocoțate în vârf de munte, printre nori
Unele dintre mănăstirile care îi așteaptă pe credincioși cu masă și cazare gratis, dar și cu un riguros program de rugăciuni întinse pe tot parcurul zilei sunt așezate pe malul Mării Egee, la poalele masivului. Altele, însă, sunt cocoțate parcă între nori, în locuri săpate în trupul muntelui. Însă, pentru pelerini, nici un efort nu este prea mare în fața puterii credinței.
”E nevoie de condiție fizică și de încălțăminte adecvată să ajungi la una dintre cele mai dus mănăstiri, Simonos Petras, de exemplu, unde am fost noi. Trebuie să urci pe trepte săpate în piatră preț de 45-50 de minute. Dar merită fiecare pas pe care îl faci. Acolo, sus e sublim...Și nu numai acolo”, ne-a spus Cătălin, abia întors din pelerinaj, al doilea pe care îl face anul acesta.
”Sunetul unui clopoțel anunță sfârșitul mesei”
În Sfântul Munte Athos se intră doar cu un pașaport special (n.r. dia motiriou), obținut din vreme printr-o cerere trimisă călugărilor, și doar în limita locurilor, mereu aceleași. De aceea, mereu este o competiție pentru un loc în modestele, dar primitoarele locuri de cazare din mănăstire. Găzduire pentru care pelerinul nu plătește nici un ban, cum nici pentru farfuria de mâcare pe care o primește gratis. O masă caldă - doar de post, cu mici excepții când carnea de pește e în meniu – pe care o ia alături de călugări, în trapeză.
”Pe toată durata mesei, un călugăr citește din cărți bisericești. Nimeni nu vorbește, fiecare se uită doar în farfuria lui și ascultă ruga acelui călugăr. Sunetul unui clopoțel anunță sfârșitul mesei, moment în care toată lumea se ridică în picioare. Fie că ai terminat de mâncat, fie că nu. Ies întâi călugării și apoi pelerinii care sunt flancați de călugări cu capul plecat, în semn de respect și pioșenie”, ne-a descris Cătălin care este ritualul mesei.
După războiul din Ucraina, mai mulți români la Sfântul Munte Athos
Sfântul Munte Athos este un furnicar unde sunt laolaltă pelerini din toate colțurile lumii veniți să ceară milostivenia Domnului. Războiul din Ucraina i-a așezat pe români în fruntea unui clasament al credincioșilor care își caută liniștea pe Sfântul Munte. Grecii și ucrainenii întregesc podiumul. Până la ostilitățile militare, rușii erau în topul credincioșilor pelerini care veneau aici.
”De ceva vreme, e o invazie a românilor, în sensul cel mai bun al cuvântului. De la an la an sunt mai mulți. Mai ales după ce a început războiul în Ucraina”, o spune chiar părintele Pimen Vlad de la Schitu Lacu-Chilia.
Printre cei care vin aici cu regularitate este și un român care este a 41-a oară pe Sfântul Munte Athos. Primul pașaport obținut de la călugări l-a înrămat ca amintire, în urmă cu mulți ani.
Peste 1.500 de monahi ortodocși trăiesc în smerenie și rugăciuni
La Sfântul Munte Athos, capitala spirituală a lumii creștin-ortodoxe, timpul curge altfel, departe de tumultul unei vieți sufocată de tentații. Peste 1.500 de monahi ortodocși – printre care și români - trăiesc în liniște sufletească, smerenie și rugăciuni în cele peste 20 de mănăstiri, 12 schituri și o mulțime de chilii. O viață cazonă care le este tulburată, apăsată, de pelerini, dar pe care îi primesc cu brațele deschise pentru ca aceștia să poată să-și caute sfințenia.
”Când mergi în Sfântul Munte Athos este și pentru a ne ruga la unele icoane sfinte prin care Dumnezeu a făcut și face minuni”
Primul drum la poalele Muntelui Athos pe care îl parcurg pelerinii
”Pelerinajul la Sfântul Munte Athos este căutarea sfințeniei care nu are izvorul în lumea aceasta, ci în Dumnezeul cel Sfânt. Pelerinii caută în Sfântul Munte Athos, în primul rând, ceea ce nu se află sau nu se găsește în lumea aceasta, adică Împărăția lui Dumnezeu. Mântuitorul Hristos spune <Împărăția mea nu este din lumea aceasta> și tot el spune <căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu>. Cum să căutăm împărăția lui Dumnezeu dacă ea nu este din lumea aceasta? Ea se arată prin unele semne, iar aceste semne sunt sfinții și locurile sfinte. Pelerinajul în Sfântul Munte Athos este căutarea unui loc în care Dumnezeu își arată, prin oameni, iubirea și milostivirea față de oameni. Atunci când mergi în Sfântul Munte Athos este și pentru a vedea și a ne ruga la unele icoane sfinte prin care Dumnezeu a făcut și face minuni”, ne-a explicat părintele Vasile, din București, care, de șapte ani, merge în pelerinaj la Muntele Athos.
Muntele Athos (Aghios Oros - Sfântul Munte) este un munte și o peninsulă cu lungimea de 60 de kilometri și o lățime ce variază între 8 și 12 kilometri, aria totală fiind de 360 de km pătrați. Locul se află în nord-estul Greciei, în regiunea grecească Macedonia Centrală, unde își au locul 20 de mănăstiri, 12 schituri și o mulțime de chilii călugărești ortodoxe. Aici trăiesc mai mult de 1.500 de monahi ortodocși.
Foto: evz.ro