Nu e bine nici să strângem cureaua ca în anii ’80, nici să consumăm ca în boomul de dinainte de criză, sugerează guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Creşterea productivităţii muncii, comasarea terenurilor agricole şi mai multă disciplină în accesarea fondurilor europene sunt trei soluţii care ar permite economiei să se dezvolte, au sugerat specialiştii prezenţi, ieri, la un seminar organizat de BNR.
Criza ne-a ajutat să reducem de trei ori deficitul extern care îi speria pe investitori în perioada 2007-2008 şi care ajungea la 13% din produsul intern brut, ceea ce înseamnă că "o şeptime din fiecare unitate consumată în Romania era din exterior", a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Însă România nu îşi poate propune să se dezvolte doar prin forţe proprii, fără împrumut extern, pentru că ar trebui să reedităm experienţa anilor ’80, când am strâns cureaua pentru a plăti datoria externă, a completat el. Alternativa ar fi să continuăm să ne dezvoltăm prin fonduri externe, crescând însă şi producţia internă, pentru că străinii nu ne vor finanţa oricum în viitor.
Nu este nevoie de soluţii miraculoase, ci de câteva direcţii bine stabilite care ne-ar permite să reluăm creşterea, sugerează economiştii.
"Să stimulăm munca"
"Trei lucruri trebuie făcute în România, ca să avem creştere economică: să stimulăm munca, să stimulăm munca, să stimulăm munca", a spus guvernatorul Băncii Naţionale a României.Isărescu a reamintit definiţia creşterii economice: "Un produs sintetic al forţei de muncă şi productivităţii".
Cu un raport de 5 milioane de pensionari şi asistaţi social la doar 4 milioane de contribuabili, guvernanţii n-ar trebui să se întrebe ce trebuie făcut pentru a stimula creşterea economică. Răspunsul este evident: încurajarea creării de noi locuri de muncă şi stimularea productivităţii, a spus şeful BNR.
Sectoarele productive ar trebui să fie o prioritate şi nu salariile bugetarilor, cum s-a discutat în ultimele luni, spune el.
În opinia sa, soluţii pentru creşterea capacităţii de muncă ar fi atât încurajarea investiţiilor, cât şi scăderea fiscalităţii pe forţa de muncă. Isărescu a menţionat că statul ar putea lua decizia de a reduce CAS-ul, pentru a stimula crearea de noi locuri de muncă. Înainte trebuie văzut care ar fi efectele implementării,pentru a nu fi o decizie pripită.
Agricultura să fie eficientă, apoi să ceară bani
Un alt blocaj pentru dezvoltarea economică este că, deşi avem capacitate agricolă, aceasta este slab exploatată. Terenurile sunt mici, 40% din acestea având sub 5 hectare, iar producţia este foarte slabă, a spus Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.
Orice soluţie pentru concentrarea exploataţiilor ar fi bine-venită. Pentru a obţine un credit bancar, de exemplu, o exploataţie ar trebui să aibă circa "100 de hectare care să poată fi lucrate în condiţii eficiente", a sugerat Marinel Burduja, primvicepreşedinte responsabil de divizia corporaţii al Raiffeisen Bank. "Nu vom putea finanţa agricultura decât când va avea performanţă", a mai spus el.
Disciplină în accesarea fondurilor europene
Fondurile UE sunt principala sursă de finanţare, pe fondul scăderii celei bancare. Însă administrarea slabă, consultanţii prost pregătiţi şi faptul că beneficiarii nu prezintă facturi justificative blochează accesarea lor. "Nu se acordă prefinanţare pentru că nu se trimit facturi", a spus Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.
"O şeptime din fiecare unitate consumată în România înainte de criză era din împrumuturile externe." MUGUR ISĂRESCU, guvernatorul BNR
CONDIŢII DE CREDITARE
Garanţii doar pentru proiecte viabile
În acest an, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) va garanta doar creditele viabile, a declarat ieri Aurel Şaramet, şeful instituţiei.
"În criză, ne-am asumat riscuri pentru a garanta credite care nu aveau viitor doar pentru a ne asigura că acele companii beneficiare vor păstra locurile de muncă. Începând din decembrie 2010, am constatat o îmbunătăţire a cererii de credite pentru investiţii până la 31%-32% din total, faţă de 22%-24% cât era anterior, ceea ce este îmbucurător", a spus Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii.