O tânără refugiată din Afganistan, stabilită de opt ani în Timişoara, care vorbește perfect limba română, și lucrează, ca și contabilă aici, după ce a absolvit o facultate de profil, nu poate primi cetățenia țării noastre dintr-un motiv stupid. La examenul în vederea obținerii cetățeniei Kariha Kahis Klaw nu a știut să răspundă la două întrebări incredibile pentru un astfel de test: care era numele calului lui Ștefan cel Mare și ce se găsește la Dunăre.
Pe cât de ciudate întrebările într-un test care ar trebui să certifice cunoștințe esențiale despre istoria și geografia țării adoptive, pe atât de bizare răspunsurile. Cum se numea calul lui Ştefan cel Mare? Aceasta a fost una din întrebări, la care, de altfel, nu ar putea răsunde majoritatea românilor, mai ales că în zecile de ani de domnie, Ștefan a schimbat mai mulți cai.
Pe de altă arte, o altă întrebare o chestiona pe tânără despre ceea ce se găsește la Dunăre. Ea a răspuns că nisip, apă, pești și multe altele, însă, tipic românesc, răspunsul corect era altul: ”Delta Dunării”.
La trei luni după ce a ajuns ca refugiat în România, în anul 2907, tânăra a primit azil politic. Nu la fel de ușor însă i-a fpst să obțină cetățenia română. ”Nu este foarte ușor să primești cetățenia. Pentru refugiați și emigranți nu se dă cetățenia română așa ușor. La examenul de cetățenie, la proba scrisă, una din întrebări suna așa: Cum se numește calul lui Ștefan cel Mare? Sau mai era o întrebare, Ce putem să găsim la Dunăre? Putem să găsim nisip, pești, păsări, putem să găsim multe, dar răspunsul corect era Delta Dunării. În final, nu am primit cetățenia română pentru că mi s-a spus că nu vorbesc limba română suficient de bine, ceea ce nu este adevărat”, spune Kariha Kahis Klaw, într-o română perfectă. Mariana Petersel, președintele Asociației Generație Tânără România, care acordă sprijin refugiaților, consideră că legea ar trebui să fie mai permisivă, iar România să ia în brațe aceste persoane.