Rusia se simte "amenințată la granițele sale", iar pentru a face Occidentul să înțeleagă cât de mari sunt mizele, a evocat momentul în care lumea s-a aflat cu adevărat în pragul celui de-al Treilea Război Mondial: criza rachetelor din Cuba între Statele Unite și URSS, în 1962.
Avertismentul ministrului de Externe, Serghei Lavrov, a fost lansat imediat după noul atac ucrainean asupra Crimeii, la care Moscova a reacţionat prin suspendarea acordului privind grâul.
O decizie care a blocat imediat navele încărcate cu cereale și care a determinat Turcia și ONU să încerce o nouă mediere. Așa-zisa operațiune militară specială din Ucraina nu decurge așa cum a fost planificat și, dimpotrivă, alarma crește la Moscova cu privire la eficacitatea rezistenței Kievului, care a ajuns în repetate rânduri până în Crimeea și chiar dincolo, după cum demonstrează atacurile de la Belgorod.
Ministrul Lavrov, într-un interviu, a evocat o "situație asemănătoare cu perioada crizei rachetelor cubaneze", afirmând că "azi, ca și în 1962, vorbim despre amenințări directe la adresa securității Rusiei chiar la granițele noastre". În special, din cauza unei "campanii de încurajare a Ucrainei cu tot felul de arme", este acuzația la adresa aliaților americani și europeni ai Kievului. Care, printre altele, "joacă în mod iresponsabil" pe problema armelor nucleare, Polonia fiind "candidată" pentru a găzdui bombe atomice americane. Dronele lansate asupra Sevastopolului, care ar fi lovit cel puțin trei nave ale flotei ruse, conform Moscovei, constituie o dovadă suplimentară a amenințărilor la adresa granițelor sale.
Când ar urma să discute Putin cu Biden
Ministerul Apărării a declarat că a recuperat fragmente din dronele subacvatice, care ar fi fost folosite de ucraineni în Marea Neagră: arme "dotate cu module de navigație produse în Canada, lansate de pe coasta de lângă Odesa", probabil de pe o "navă de marfă", profitând de "coridoarele pentru transportul cerealelor". Pe lângă atacurile obișnuite împotriva NATO, Rusia a continuat totuși să întindă mâna pentru o negociere. Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, discuțiile dintre Vladimir Putin și Joe Biden ar putea avea loc, dacă Statele Unite ar fi dispuse "să asculte preocupările Rusiei și să revină pentru a discuta despre garanțiile de securitate". Și, însuși Lavrov a asigurat disponibilitatea de a sta la masă în cazul unor "propuneri realiste". La Kiev, însă, nimeni nu crede. Conform purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Oleg Nikolenko, este doar "o altă cortină de fum pentru a câștiga timp pe fundalul înfrângerilor armatei ruse". Licăriri de dialog, deocamdată, se întrezăresc doar asupra dosarului grâului.
Astăzi, nicio navă nu a părăsit Marea Neagră, după decizia Rusiei de a suspenda acordul semnat în iulie, dar mediatorii turci și ONU s-au pus imediat în mișcare. Ankara a explicat că este în discuții cu Moscova și Kievul, iar între timp a anunțat că inspecțiile navelor de marfă din Istanbul vor continua. Viceministrul rus de Externe Andrei Rudenko a declarat că vor exista "contacte cu ONU și Turcia în viitorul apropiat". Între timp, UE și SUA au făcut apel la Moscova să renunțe. Dar nici în acest caz, Kievul nu are încredere. Potrivit ministrului Dmitro Kuleba, această situație fusese "planificată cu mult dinainte", pentru a reveni să șantajeze lumea cu grâul. Cu rezultatul că "două milioane de tone de cereale pe 176 de nave aflate deja pe mare, suficiente pentru a hrăni peste șapte milioane de persoane", nu vor ajunge la destinație, notează ansa.it.
(Traducerea Rador)