Moaştele Sfântului au fost aduse în ţară de însuşi Mihai Viteazu. Anul trecut, ocrotitorul copiilor a vindecat o femeie bolnavă de cancer.
În noaptea de 5 spre 6 decembrie, toate ghetele şi ghetuţele vor sta la uşă, curăţate, aranjate. Cine a fost cuminte primeşte cadouri, cine a fost rău, o nuieluşă.
Separat, în această zi, circa 815.000 de români care poartă numele Nicolae sau derivate ale acestuia vor sărbători pe 6 decembrie: peste 530.000 sunt bărbaţi şi mai bine de 285.000 femei.
Însă cea mai mare sărbătoare a Sfântului Nicolae din România va fi la Kilometrul 0 al Capitalei, la Biserica "Sfântul Gheorghe Nou". Puţini ştiu că aici sunt moaştele Sfântului Nicolae, care au fost aduse de voievodul Mihai Viteazul. "Izvoarele istorice spun că acest lucru s-a întâmplat pe la 1599. Cronicarul Radu Greceanu detaliază şi spune că racla «este făcută din argint curat, împodobit cu diamanturi », povesteşte părintele Emil Cărămizaru, parohul Bisericii "Sfântul Gheor ghe Nou".
Mihai Viteazul purta moaştele Sfântului Nicolae în războaie
O altă cronică spune că, înainte de a le aduce la această biserică, atunci când mergea la lupte, Mihai Viteazul obişnuia să le poarte la piept, lângă inimă. "Într-o cronică se zice că a purtat mâna dreaptă a Sfântului Nicolae chiar în lupta de la Călugăreni", mai povesteşte părintele Cărămizaru.
Moaştele au ajuns pe teritoriul ţării noastre prin intervenţiile unui negustor foarte bogat, care a intervenit pe lângă cardinalul de Bari. "Cardinalul i-a dat mâna dreaptă cu care binecuvânta Sfântul Nicolae şi ca un semn de apreciere pe care o avea faţă de Mihai Viteazul. A auzit că este un preţuitor al credinţei creştine în zona Balcanilor", se consemnează în scrierile vremii.
Biserica unde sunt depuse moaştele Sfântului Nicolae a fost rectitorită de Constantin Brâncoveanu, aici aflându-se înrgopate rămăşiţele sale. "După unele izvoare, pe acest loc a fost ridicată o altă biserică pe la anul 1500. Însă a căpătat frumuseţea pe vremea lui Constantin Brâncoveanu. Văzând Vodă că atâta norod era în buricul târgului a hotărât să facă această biserică luminoasă şi spaţioasă", spune preotul Cărămizaru.
Minunea de la Biserica "Sfântul Gheorghe cel Nou"
Părintele bisericii de la Kilometrul 0 al Capitalei spune că cea mai recentă minune s-a întâmplat anul trecut, pe 6 decembrie. "E vorba de o doamnă care a venit aici sprijinându- se de pereţii bisericii, pentru că nu putea să meargă, era bolnavă de cancer, într- o formă avansată. A ajuns la racla Sfântului Nicolae şi a plecat vindecată, nu mai avea nicio durere. Mi-a povestit la o săptămână după această minune. Am găsit-o plângând lângă racla Sfântului", îşi aminteşte preotul Cărămizaru.
Sărbătoarea a început aseară, în jurul orei 18.00, cu slujba de vicernie. Apoi, împreună cu pelerinii, cu lumânări aprinse, a fost înconjurată biserica. Racla a fost depusă în pridvorul bisericii şi va sta aici până la sfârşitul praznicului, care se va încheia pe 7 decembrie.
"Sfântul Nicolae este un mare binefăcător, un chip al blândeţelor. De aceea copiii îl identifică cu Moş Nicolae, aducători de daruri, un premergător al lui Moş Crăciun. În Ajunul acestor sărbători mari, oamenii parcă sunt mai motivaţi de emoţie sfântă. E o perioadă de post, de rugăciune, dar şi de bucurie." "Sfântul Ierarh Nicolae a dăruit toată viaţa lui. I-au murit părinţii când era adolescent, a avut o avere mare pe care a hotărât să o împartă făcând daruri oamenilor sărmani." EMIL CĂRĂMIZARU, preot
TRADIŢIE
Cine e moşul care pune cadouri în ghete
Dacă Moş Crăciun mai poate apărea din când în când, Moş Nicolae nu se arată niciodată. Se spune că împărţea tot timpul daruri pe furiş. Sfântul Nicolae a moştenit o avere uriaşă pe care a a împărţit-o prin cadouri cu cei săraci. Una dintre poveşti spune că a salvat de la sărăcie trei surori. Tătăl acestora, un om hain, plănuia să le vândă. Sfântul Nicolae a aflat de povestea lor, iar noaptea, pe furiş, le-a dat câte o pungă de galbeni fiecărei dintre fete şi astfel au reuşit să plece de lângă tatăl lor.
Tradiţia de Moş Nicolae există şi în alte ţări, sub diferite forme.
- În Danemarca, Moş Nicolae aduce daruri într-o caleaşcă trasă de reni.
- În Italia, darurile sunt aduse de Befana, despre care se spune că a refuzat să-i conducă pe cei trei crai la Bethleem, iar acum îl caută din uşă în uşă pe Hristos.
- Ungurii spun că darurile sunt aduse de un înger, iar polonezii că vin pur şi simplu din cer, din stele.
- În Germania, Sfântul Nicolae este ajutat de un aghiotant care arată destul de înspăimântor.