Dacă în anul 2002 toată lumea era optimistă privind zona euro, acum, mulţi economişti şi analişti au ajuns să cânte prohodul monedei unice.
Nu şi-ar fi imaginat nimeni, acum zece ani, odată cu punerea în circulaţie cu mare tam-tam a bancnotelor şi monedelor euro, că se va ajunge la situaţia de astăzi. Dacă atunci oficialii europeni debordau de optimism, acum toată lumea se întreabă cât va mai rezista zona euro.
Aniversare cu pesimism
Pe 1 ianuarie 2012, Uniunea Europeană aniversează 10 ani de lansarea pe piaţă a bancnotelor şi monedelor euro. Peste 330 de milioane de oameni nu au mai fost obligaţi să suporte comisioane pentru schimburile valutare, iar gradul de transparenţă în schimburile transfrontaliere din interiorul uniunii monetare a crescut semnificativ. Dar, chiar de la lansarea formatului virtual, pe 1 ianuarie 1999, primul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Willem Frederik Duisenberg, a atras atenţia că această monedă va depinde foarte mult de încrederea pe care i-o vor acorda toţi europenii.
"Introducerea monedei euro va crea noi şanse şi oportunităţi. Va stimula procesul de integrare europeană, atât politic cât şi economic, şi va contribui la instaurarea păcii şi prosperităţii în viitor. Totuşi, această şansă şi aceste oportunităţi nu se vor realiza în mod automat. Va fi nevoie de efort din partea tuturor celor implicaţi şi de îndeplinirea anumitor condiţii", a afirmat, atunci, Duisenberg.
Minus la competitivitate
Anii au trecut, datoriile au crescut, iar zona euro a devenit tot mai puţin competitivă, mai ales în comparaţie cu ţările emergente. Lumea a început să vorbească tot mai mult despre PIIGS (Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia şi Spania) şi BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud), iar criza financiară a izbucnit puternic în 2008, după mulţi ani de creşteri economice spectaculoase, dar nesustenabile. Acum, însă, viitorul pare tot mai incert.
Recent, directorul FMI, Christine Lagarde, a afirmat că zona euro va trage în jos economia globală în 2012, iar riscul de apariţie a tulburărilor sociale va creşte.
Un alt raport, publicat de Reuters, care exprimă opiniile mai multor economişti, arată că zona euro va avea o primă jumătate de an foarte grea în 2012, iar riscul ca o ţară să iasă din uniunea monetară e mare.
Nemţii nu renunţă
Totuşi, în tabăra optimiştilor se situează chiar cea mai mare economie a zonei, Germania. Ministrul finanţelor din Germania, Wolfgang Schaeuble, şi-a exprimat convingerea că pieţele financiare nu se vor prăbuşi în 2012 şi că situaţia va rămâne sub control şi anul viitor, potivit AFP.
"Situaţia este sub control. În Uniunea Europeană există o mare determinare pentru a menţine situaţia stabilă", a afirmat acesta. Să vedem dacă şi investitorii îl vor crede, mai ales că economiştii estimează un 2012 foarte dificil.
JOCURI ŞI EXPOZIŢII
Moneda euro a devenit "simbolul Europei", spune Mario Draghi, actualul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), cu ocazia aniversării celor zece ani de la punerea în circulaţie a monedelor şi bancnotelor euro.
Cu acest prilej, BCE organizează pe site-ul său un concurs online "Cursa euro", la care pot participa copiii cu vârste cuprinse între nouă şi 12 ani, care trăiesc în Uniunea Europeană. Concursul se va desfăşura în perioada 1 ianuarie-31 martie 2012.
Totodată, pe 29 aprilie 2012, va fi organizată Ziua vizitatorilor la BCE, unde aceştia vor putea afla informaţii despre monedele şi bancnotele euro, despre producţia banilor. Spre finele anului viitor, la Frankfurt va avea loc o expoziţie mai amplă pe această temă. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/ijodt604WRc?rel=0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> 870,7 miliarde de euro este valoarea tuturor bancnotelor şi monedelor euro aflate în circulaţie
SCENARIU
Ce s-ar întâmpla dacă grecii ar reveni la drahmă
În discursul public, diferite voci, printre care şi cea a celebrului prezicător al crizei, Nouriel Roubini, au început să vorbească tot mai frecvent despre necesitatea ca Grecia să părăsească zona euro. Susţinătorii acestei mişcări spun că aceasta ar fi singura soluţie ca grecii să iasă din cercul vicios al supraîndatorării, lipsei de competitivitate şi adâncirii în recesiune. Ce s-ar întâmpla, însă, dacă Grecia sau orice altă ţară ar decide să iasă din uniunea monetară?
O analiză a publicaţiei elene eKathimerini trece în revistă principalele dezavantaje ale acestui pas. În primul rând, ar avea loc o devalorizare rapidă cu cel puţin 50% a drahmei. Oricum, scopul creşterii competitivităţii nu ar putea fi atins, deoarece autorităţile s-ar baza pe deprecierea monedei pentru susţinerea exporturilor.
În plus, revenirea la drahmă ar însemna oprirea pentru o perioadă a plăţilor către creditori, în condiţiile impuse de greci. Iar datoria ţării către FMI, BCE şi Comisia Europeană se va dubla, în condiţiile devalorizării monedei locale. Totodată, s-ar putea intensifica atacurile fondurilor spe cu lative externe asupra Greciei. (Ana Bâtcă) Citiţi şi:
- Zona euro în 2012: Cele patru scenarii ale apocalipsei
- Cum va arăta lumea peste 20 de ani
- Economiştii: Moneda euro va scădea în raport cu dolarul american