România se află în fața unor examene capitale pentru viitorul învățământului: Bacalaureatul și Evaluarea Națională. Urmează o vară fierbinte, care va continua cu o toamnă la fel de incandescentă: admiterea la facultate.
Cum s-au pregătit autoritățile pentru aceste teste? Întrebare spinoasă, mai ales că învățământul preuniversitar a fost aproape abandonat vreme de o lună și jumătate.
Dar să dăm cuvântul celor implicați direct în fenomen.
Monica Anisie, ministrul în exercițiu al Educației, și-a formulat deja punctul de vedere oficial: nu se va amâna/anula niciun examen din cauza pandemiei: „Decizia este luată. Evaluarea Națională va începe pe 15 iunie, iar Bacalaureatul pe 22 iunie”. Clar și la obiect.
Materia, înjumătățită
Nu intervine totuși nicio schimbare?
„Noutatea vine la examenele de certificare a competenţelor profesionale. Este vorba de certificarea competenţelor pentru nivelul 3, 4 şi 5, conform cadrului naţional al calificărilor. Pentru învăţământul vocaţional, profesional şi profesional dual, precum şi pentru cele din învăţământul postliceal, vor fi realizate aceste examene doar pe bază de proiect, iar proba practică va fi echivalată în conformitate cu metodologiile aferente fiecărui tip de certificare a competenţelor”, a explicat Monica Anisie.
Și încă o precizare importantă: „Programa pentru examenul de Bacalaureat de anul acesta conţine mai puţină materie decât până acum. Am eliminat conţinuturile care se regăseau pe parcursul semestrului al doilea. Prin urmare, elevii au de parcurs doar materia de pe semestrul întâi”.
Artificii oarbe
În scurt timp, au apărut reacții. Unii părinți, prin vocea sindicatelor din Educație, ar vrea ca Bacalaureatul și Evaluarea Națională să fie depășite nu prin examene, ci prin cumularea mediilor obținute anterior de elevi în clasă.
Un fost ministru al Educației, Daniel Funeriu, a desființat pur și simplu această propunere într-o intervenție la Europa FM: „Dacă Bacalaureatul se dă tuturor pe baza mediilor de la clasă, portița aceasta va fi folosită de un număr uriaș de elevi, mai ales de cei care au picat în generațiile trecute și care conform legii au dreptul să se înscrie”.
Mai mult: „Ce este în spatele acestor interese ilegitime ale sindicatelor? În 2011, după ce am făcut primul Bac cu camerele de luat vederi, deci primul Bac corect, numărul de studenți a scăzut drastic, iar universitățile private au pierdut 360.000.000 de euro anual, pentru că ei aveau 580.000 de studenți, iar după Bac-ul corect au mai avut doar 70.000 de studenți. Deci, iată care sunt mizele: Bani în locul interesului educațional al copiilor”.
Exclus online
Pentru o a treia opinie, am contactat-o pe Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educației.
„Sistemul de învățământ - apreciază Ecaterina Andronescu - a fost abandonat aproape o lună și jumătate. Nu s-au stabilit norme de reglementare, mai ales pentru mediul preuniversitar. Trebuia gândite mai multe scenarii, căutate alternative de închidere a anului școlar. Bacalaureatul și Evaluarea Națională nu se vor putea susține online, acest lucru e clar. Și-atunci?”
Care este soluția de avarie? Pentru că trebuie salvat ce mai poate fi salvat din acest an.
Siguranța elevilor, asta problemă!
„Sigur, așa e. Se va merge pe varianta examen scris, atât la BAC, cât și la Evaluare. Problema care se pune este alta. Pot asigura toate școlile siguranța copiilor? Am vorbit cu mai mulți directori ai unităților de învățământ din București - sunt 15.000 de elevi în preuniversitar - și concluzia pe care am desprins-o este că nu toate școlile pot asigura această siguranță. Ce faci atunci? Plimbi elevii de la o unitate la alta?”, a punctat Ecaterina Andronescu.
„Este îngrijorător, trăim cu această nesiguranță. Bine, se va cere la examene doar programa de pe primul semestru. Oricum va fi dificil, s-au rupt un ritm, o stare. Elevii se vor conecta greu la aceste probe cruciale pentru viitorul lor. N-au avut parte de recapitulări, de nimic”, a mai adăugat doamna Andronescu.
Exagerări
Comentând (și) observația lui Daniel Funeriu cu privire la posibilitatea anulării examenelor, Ecaterina Andronescu a parat scurt: „Exagerează și domnul Funeriu. În primul rând că se vor susține examenele, apoi, chiar dacă s-ar stabili admiterea acestor probe pe baza mediilor din clasă, poți decide acest lucru doar pentru această generație, nu și pentru ceilalți care au picat bacalaureatul ani la rând. Doar acum a fost această situație specială, nu în fiecare an”.
În concluzie, dincolo de vârtejul scenariilor și intereselor, Bacalaureatul și Evaluarea Națională vor fi susținute de elevi cu masca pe față. Maximum zece persoane vor fi într-o clasă, iar cei atinși de Covid-19 vor participa la probe dintr-un spațiu izolat.
Dilema elevilor aflați deja în izolare
Ce variantă s-a pregătit pentru elevii care se află deja în izolare sau în carantină, nu se știe încă. Ministrul Monica Anisie a promis însă că se va sfătui cu ministrul Sănătății și va comunica apoi o soluție.
Cât despre examenele din mediul universitar - din sesiune, de exemplu -, trebuie remarcat că, grație autonomiei fiecărei unități de învățământ, cu chiu, cu vai, s-a mers înainte pe baza metodelor digitale. Până acum. Sunt semne însă că licențele și lucrările de disertație, de pildă, vor fi susținute normal, față-n față cu examinatorii.
Ce va fi însă la toamnă, când încep admiterile la facultate, este un alt subiect pe care-l vom trata cu următorul prilej.