Se vorbeşte tot mai des în ultima vreme ca o lege antitrust să fie promovată şi în România. Printre promotorii acesteia se află şi Alina Mungiu-Pippidi, una dintre cele mai cunoscute voci din societatea civilă.
În cadrul unei dezbateri, desfăşurate la începutul acestei săptămâni, directorul Societăţii Academice Române a precizat că susţine adoptarea unei legi care să interzică deţinerea concomitentă a mai multor tipuri de media. Altfel spus, cine are radio să nu poată avea şi TV, iar cine are televiziune să nu poată avea ziare.
Potrivit Alinei Mungiu, această iniţiativă ar urma să limiteze puterea de influenţă a unor trusturi media, astfel încât, un grup de presă nu ar deveni atât de puternic, încât să influenţeze unele decizii ale autorităţilor şi nici să manipuleze societatea.
În cazul în care legea antitrust ar fii propusă şi, totodată, implementată, marile trusturi actuale (Mediapro, Intact, Realitatea-Caţavencu, Naţional) vor trebui să renunţe la unele posturi sau să facă o redistribuire a acestora.
„Nivelul presei scrise este prea jos, pentru a mai fi influenţat de lege”
În opinia jurnalistului Cristian Tudor Popescu legea antitrust ar fi fost necesară mai demult, „când existau ziare independente,
„În acest moment, o astfel de lege nu ar îmbunătăţi sensibil calitatea presei practicate în România. Cu câţiva ani în urmă, această lege ar fi fost binevenită. În momentul în care ziarele erau dezavantajate, când mai existau ziare independente, ziare netrustizate, care nu aveau în spate o televiziune, acestea erau dezavantajate pentru că ziarele celelalte, care făceau parte din trusturi, erau promovate sistematic, în ciuda oricăror reglementări încercate de CNA şi aveau un avantaj major, prin promovarea pe televiziune”, consideră jurnalistul.
Referitor la presa scrisă din România, Cristian Tudor Popescu este de părere că „în acest moment, nivelul presei scrise este prea jos pentru ca să mai fie influenţat de această lege şi nici nu întrevăd posibilitatea ca el să crească ulterior”.
„Cu siguranţă ar îngrădi anumite investiţii”
Ioana Avădani, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, ne-a declarat că, atât în România, cât şi la nivel european, există preocupări legate de „concentrarea propietăţii de media”, în modificările aduse audiovizualului existând prevederi în sensul acesta.
„Concentrarea propietăţii de media este o preocupare la nivel european. Există documente în acest sens adoptate de Parlamentul European. Există prevederi antitrust şi la nivelul Comisiei Europene, la tot ceea ce înseamnă economie, nu numai presă”, a afirmat Ioana Avădani.
Referitor la necesitatea unei legi antitrust în România, specialistul consideră că „în presă, problema este agravată de faptul că o concentrare a proprietăţii atrage după sine o putere prea mare de a influenţa publicul”.
„Cu siguranţă ar îngrădi anumite investiţii. Legea audiovizualului, în momentul de faţă, defineşte, după o anumită formulă, poziţia dominantă pe piaţă. Există deja astfel de îngrădiri. Ceea ce propunea Alina Mungiu era ca aceste îngrădiri să includă „prevederi close-media”. Până acum aceste prevederi se refereau numai la audiovizual. Alina Mungiu propunea ca aceste prevederi să includă şi presa scrisă, pentru că pentru acest segment nu există niciun fel de alte limitări decât cele impuse de Consiliul Concurenţei”, a afirmat Ioana Avădani.
În final, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism ne-a spus că, la ora actuală, orice achiziţie de presă trebuie să fie aprobată de Consiliul Concurenţei.
„Şi acum, în momentul în care se întâmplă o achiziţie de presă, achiziţia respectivă trebuie să fie aprobată de Consiliul Concurenţei. Acest lucru se întâmplă din cele două raţiuni pe care le-am expus: una este cea legată de piaţa, de poziţia dominanţă pe piaţă, iar cealaltă este cea legată de influenţa prea mare asupra opiniei publice, de pierderea diversităţii vocilor în media”, a încheiat Avădani.