Dupa ce au votat-o timp de sapte decenii, scandinavii si-au luat adio de la celebra "solutie minune" social-democrata.
Cine sunt romanii care au reusit sa-si construiasca o cariera in UE inca dinainte de aderarea tarii noastre? Cum au reusit sa sparga barierele culturale si sa se impuna intr-o lume straina si, de multe ori, reticenta fata de ei? Care a fost pretul pe care l-au platit pentru a ajunge din niste emigranti anonimi personalitati recunoscute in tarile-gazda?
Acestea sunt doar cateva dintre intrebarile la care "Evenimentul zilei" incearca sa raspunda prin campania "Descopera Europa", pe care o demaram astazi. Primul episod - Suedia.
"Mediocritatea confortabila", acceptata timp de 70 de ani
O tara sofisticata, oarecum abstracta din cauza distantei si a culturii diferite. Totusi, statul scandinav gazduieste deja peste 20.000 de romani, veniti in valuri succesive. Ei au avut ocazia sa experimenteze pe pielea lor celebrul "model suedez", pe care Ion Iliescu il prezenta drept solutia-minune pentru Romania inca din 1990.
Descris in cartile de economie ca o teorie in centrul careia se afla "statul bunastarii", modelul suedez se traduce, in principal, printr-un model centralist, concentrat pe o protectie sociala asidua, care insa nu stimuleaza initiativa privata si evolutia financiara: sistemul de impozitare este progresiv, plecand de la o taxa de baza de 30a, la care se adauga o taxa aditionala de 25a, atunci cand venitul anual brut depaseste 300.000 de coroane suedeze (aproximativ 28.000 de euro).
Acest model este sustinut de social-democratii care au dominat guvernarile inca din 1932 - coalitiile de dreapta reusind sa castige doar alegerile din 1976, 1979 si 1991. Anul 2006 a dovedit insa ca suedezii au devenit exasperati de doctrina stangista - scrutinul a fost castigat de o alianta de centru-dreapta.
"Nu mori de foame, dar statul iti spune ce sa faci"
Unul dintre romanii cu cariera solida descoperiti de EVZ in Suedia, Agatha Murgoci, doctorand in finante la Universitatea din Stockholm, ne-a descris felul in care "modelul suedez" influenteaza viata de zi cu zi: "Nu mi se pare ca e modelul cel mai fericit. Totul e foarte centralizat. N-ai grija ca mori de foame. Ai o suma maxima pe care o platesti pe medicamente si la doctor. Ce e mai mult de atat e subventionat de stat. Dar exista monopol pe farmacii, exista monopol pe cumparat alcool, statul iti spune intotdeauna ce trebuie sa faci". Agatha Murgoci crede ca statul suedez, construit pe principiile social-democrate, "e un stat centralist, care e prea protector. Am colegi harnici, dar am si colegi lenesi, care stiu ca nu trebuie sa se chinuiasca prea mult pentru ca statul nu-i va lasa se chinuiasca prea mult". Doctorandul roman ne-a prezentat si o fateta suprinzatoare pentru un sistem care se mandreste cu toleranta fata de coruptie: "Procedura socialista stimuleaza grupurile de interese. Exemplul cel mai clar este piata imobiliara. Exista un numar foarte mare de apartamente care sunt in posesia statului si le inchiriaza la un pret foarte mic. Cand cumperi dreptul de inchiriat, il cumperi pe 20 sau pe 50 de ani. Numai ca trebuie sa stai la coada 20-30 de ani. Cand un copil se naste, parintii il pun la coada, pentru ca atunci cand are 20 de ani sa aiba unde sa se mute. Apartamentele pe care le poti cumpara fara sa stai la coada sunt mult, mult mai scumpe sau sunt afara din oras. Bineinteles ca in zona cu chirii controlate de stat stau foarte multi stabi, exista si probleme de felul asta".
Mica "spaga suedeza"
Anul trecut, un incident a demonstrat ca nici Suedia nu este imuna la coruptie: 18 sefi ai intreprinderii de stat ce detine monopolul distributiei alcoolului, Systembolaget, au fost gasiti vinovati de luare de mita: 20.000 de euro, primiti de la girantul importatorului Vin-Tradgaart si de la secretarul acestuia - condamnati si ei in proces.
Acest proces a fost primul dintr-o serie de sase, considerate in presa suedeza cel mai mare scandal de coruptie din ultimii ani. In total, 77 de responsabili de magazine de bauturi alcoolice au fost acuzati ca au acceptat calatorii luxoase, degustari in cadru privat si alte cadouri, pentru a promova preferential anumite produse.
N-ai grija ca mori de foame. Ai o suma maxima pe care o platesti pe medicamente si la doctor. Ce e mai mult de atat e subventionat de stat. Dar exista monopol pe farmacii, exista monopol pe cumparat alcool, statul iti spune intotdeauna ce trebuie sa faci.
Agatha Murgoci doctorand in finante la Universitatea din Stockholm
Esential
Radiografie de tara
> Denumirea oficiala: Regatul Suediei
> Forma de organizare: monarhie constitutionala, sustinuta de democratie parlamentara
> Regele: Carl Gustaf al XVI-lea
> Prim-ministru: John Fredrik Reinfeldt (Partidul Moderat)
> Data aderarii la UE: 1 ianuarie 1995
> Moneda oficiala: coroana suedeza
> Produsul intern brut in 2006: 285 de miliarde de dolari
> Venitul brut mediu pe cap de locuitor in 2006: 31.600 de dolari
> Populatia estimata la recensamantul din 2006: 9.110.972 locuitori
> Numarul de emigranti romani, potrivit estimarilor oficiale: peste 20.000
> Principalele orase: Stockholm (capitala), Goteborg, Malmo, Uppsala
> Principalele domenii de activitate economica: industria forestiera, energetica si metalurgica
> Forta sindicala: printre cele mai ridicate din Europa, 80a dintre angajati sunt membri in uniuni sindicale
> Branduri reprezentative: Volvo, Ikea, Scania, H&M, Ericsson, Electrolux
> Preturi reprezentative pentru viata de zi cu zi: tarif taxi - 5 euro/km; o paine - 2,5 euro; o camera la hotel - incepand de la 70 de euro
> Personalitati de referinta in cultura: Alfred Nobel (inventatorul dinamitei), August Strindberg (scriitor si pictor), Selma Lagerlof (scriitoare), Anders Celsius (astronom), Ingmar Bergman (regizor), Greta Garbo, Ingrid Bergman (actrite), ABBA (muzicieni).
Performanta
Narti - prima romanca din Parlamentul Suediei
Suedia este tara in care o romanca a reusit o adevarata performanta politica: in 1999, Ana Maria Narti a devenit primul emigrant plecat din tara noastra care a obtinut un mandat parlamentar intr-o tara UE.
Membra a Legislativului de la Stockholm pana in 2006, pe listele Partidului Liberal, Narti, in varsta de 70 de ani, a plecat din Romania in 1970. De profesie critic de teatru si film, ea a denuntat ororile regimului ceausist dupa ce a ajuns in Suedia.
"Nu mai puteam sa-mi tin gura despre tot ce se intampla in tara, iar in Suedia nu se stia nimic despre crimele si incalcarile drepturilor omului din Romania", a declarat Ana Maria Narti, pentru un post de radio din diaspora. Dupa ce in Romania publicase articole in "Contemporanul", ea nu a renuntat la jurnalism nici in tara de adoptie.
Ea a invatat limba suedeza si a scris timp de 20 de ani comentarii in cel mai mare cotidian din Stockholm, "Dagens Nyheter". "Am ajuns in politica pentru ca am incercat sa ma opun unor fenomene distructive, bineinteles dictaturii lui Ceausescu, dar, in afara de aceasta, am avut un dusman foarte puternic in mentalitatea de stanga occidentala (care inca este foarte puternica)", si-a explicat Narti optiunea de a schimba jurnalismul cu politica, intr-un interviu pentru publicatia "Curierul Atenei".